Sănătatea, "subfinanţată în România"

Finanţare cu mult sub necesar, birocraţie excesivă, reţele de interese şi migraţia doctorilor în străinătate - se numără printre problemele luate în discuţie la Forumul pentru Sănătate.

Specialişti şi responsabili în domeniu încearcă să găsească soluţii pentru o finanţare mai consistentă, de măcar 6% din Produsul Intern Brut şi o împărţire mai eficientă a banilor pentru sănătate, anul viitor.

Sănătatea este un loc în care există foarte multe interese - a declarat subsecretarul de stat în ministerul sănătăţii, Raed Arafat.

"Bolnavii nu întotdeauna sunt puşi în centru şi sunt uitaţi, pentru a deservi alte interese. Poate că e imposibil să ajungi la 6% imediat, dar poate fiecare an creştem o sumă, ajungem peste trei-patru ani la un procent", a spus Raed Arafat.

Concentrare a unor resurse financiare mici pe un anumit sector

O soluţie propusă de Raed Arafat se referă la concentrarea unor resurse financiare mici pe un anumit sector şi a dat exemplul Programului Naţional de Infarct, care a reuşit, în doi ani de zile, scăderea mortalităţii în acel domeniu la jumătate.

România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte fondurile alocate sănătăţii, respectiv mai puţin de jumătate faţă de media europeană, însă premierul Victor Ponta a rămas rezervat în privinţa finanţării sistemului sanitar pentru anul viitor.

"Mai bine să spun 1% şi să fie 6, decât invers", a declarat Victor Ponta.

Alocarea resurselor în sistemul medical trebuie făcută echitabil - este soluţia propusă de preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, care a precizat că 11% din medici şi 14% din asistente servesc aproape jumătate din populaţia României care trăieşte în mediul rural.

România este pe ultimul loc în Europa şi în ceea ce priveşte accesul la terapii de ultimă generaţie.

Lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată de peste cinci ani.

O propunere venită din partea asociaţiilor de pacienţi se referă la necesitatea introducerii contractelor de asigurare individuală care să prevadă atât drepturile, cât şi obligaţiile pacientului, deoarece o parte din risipa din sistem este creată şi de modul în care sunt accesate serviciile de sănătate.