Rusia doreşte "federalizarea şi dezmembrarea Ucrainei"

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta împreună cu mai mulţi membri ai guvernului şi-au coordonat poziţiile şi punctele de vedere privind situaţia din Ucraina şi din Republica Moldova, dar şi Parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Discuţiile s-au purtat la Palatul Cotroceni şi intervin în perspectiva apropiatelor vizite la Bucureşti ale secretarului general al NATO, a vicepreşedintelui Statelor Unite şi a secretarului american al apărării, dar şi a unor reuniuni importante ale Uniunii Europene.

Preşedintele Traian Băsescu consideră că Ucraina se confruntă cu un risc major de federalizare şi susţine necesitatea unor negocieri între Kiev şi reprezentanţii minorităţii ruse din sudul şi estul acestei ţări.

El a precizat că dacă în urma negocierilor se va stabili o linie privind păstrarea limbii, a culturii şi a tradiţiilor, ţara noastră va cere ca de aceleaşi drepturi să beneficieze şi minoritatea română din Ucraina.

Şeful statului a mai spus că România nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi nici referendumurile desfăşurate în Lugansk şi Doneţk pentru că sunt împotriva Constituţiei ucrainene.

Rusia urmăreşte "destabilizarea Ucrainei"

În opinia sa, Rusia nu intenţionează să invadeze Ucraina, ci doreşte să o pună sub control prin federalizare şi dezmembrare.

"Obiectivul Federaţiei Ruse are două priorităţi: una este federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea de către ministrul Lavrov a referendumurilor din Lugansk şi Doneţk, iar cea de-a doua este împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Este clar că Federaţia Rusă doreşte destabilizarea Ucrainei, pentru a o pune sub control, integral sau parţial" a spus Traian Băsescu.

Preşedintele României a afirmat că scenariul cel mai pesimist pentru Republica Moldova ar fi destabilizarea regiunii Odesa, astfel încât teritoriul controlat de Rusia să ajungă până la braţul Chilia.

El a subliniat că Republica Moldova este supusă unor riscuri consistente de securitate prin provocările legate de Transnistria sau prin situaţia din Găgăuzia şi a adăugat că România îşi va asuma în continuare calitatea de avocat onest al Chişinăului pe drumul spre Uniunea Europeană.

Şeful statului a susţinut că Republica Moldova trebuie să semneze Acordul de asociere şi liber schimb la Consiliul extraordinar care va avea loc în 27 mai la Bruxelles.

"Ar fi extrem de important să se semneze în mai, pentru a se da timp Republicii Moldova, României, poate Poloniei, poate ţărilor baltice, poate Cehiei să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară. Ar fi un semnal extrem de puternic legat de angajamentul unor state faţă de Republica Moldova şi în acelaşi timp de angajamentul Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană" a mai spus Traian Băsescu.

Poziţie coordonată a autorităţilor privind Ucraina

Premierul Victor Ponta a declarat la rândul său că autorităţile române au o poziţie coordonată referitoare la situaţia din Ucraina şi Republica Moldova şi la Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

La consultările de la Palatul Cotroceni, şeful executivului a reiterat necesitatea unei şedinţe a CSAT în care să fie analizată responsabilitatea fiecărei instituţii în implementarea acţiunilor privind situaţia din regiune.

"Poziţiile oficialilor români era nevoie să fie coordonate legate de poziţia României faţă de Ucraina, faţă de Moldova, faţă de Parteneriatul strategic. În ceea ce mă priveşte, poziţia României va fi foarte clară şi va fi prezentată în mod unitar.

"Am discutat despre modul de aplicare a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană - şi aici, România şi Guvernul României vor aplica cu fermitate, faţă de toate persoanele înscrise pe lista persoanelor indezirabile de către Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii, nivelul de sancţiuni impuse" a precizat prim-ministrul Victor Ponta.

Consultările de la Palatul Cotroceni dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au avut loc pentru clarificarea unor nelămuriri exprimate de şeful executivului referitoare la politica externă, cea de securitate şi de apărare a ţării.