Rusia cere garanţii privind scutul antirachetă

Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a subliniat joi că amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului american antirachetă era necesară, deoarece ameninţările de tip balistic au sporit în sud-estul Europei.

Şeful diplomaţiei române apreciază faptul că în România există consens politic asupra acordului semnat miercuri la nivel de experţi între România şi SUA şi şi-a exprimat speranţa că şi Rusia va reacţiona pozitiv şi va participa constructiv la acest sistem.

Teodor Baconschi aşteaptă o reacţie mai conturată în această chestiune din partea omologului său de la Moscova.

El s-a arătat joi dezamăgit că semnalele au venit "de la nivelul unor purtători de mesaj secundari".

Reacţia Rusiei la desemnarea amplasamentului interceptărilor americane în România a fost, în mod previzibil, negativă, dar moderată, cum constată joi şi cotidianul "Kommersant".

Ministerul rus de externe într-un comentariu şi şeful statului major rus, generalul Nikolai Makarov, au cerut SUA garanţii, "garanţii ferme", după cum a precizat generalul Makarov, "că scutul american din Europa sau euroscutul NATO nu vor fi îndreptate împotriva forţelor nucleare ale Rusiei".

Poziţia oficială a Moscovei este că deşi în primele sale două faze de dezvoltare scutul nu afectează potenţialul său de descurajare nucleară, acest pericol poate să apară în fazele trei şi mai ales patru, deci în orizontul anilor 2020.

Discuţii la nivelul şefilor de stat major

În acest caz, Rusia îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratatul START şi dă de înţeles că ar putea analiza posibile măsuri de răspuns.

Oficialii de la Moscova nu au mai vorbit despre contramăsuri concrete, cum ar fi de pildă desfăşurarea bateriilor de rachete Iskander la graniţele NATO.

Rezumând nemulţumirile Moscovei, generalul Makarov a declarat că întrucât amplasarea interceptoarelor americane în Europa devansează înţelegerile existente cu Rusia, există temerea că arhitectura scutului antirachetă este deja decisă şi a cerut explicaţii în acest sens.

Potrivit oficialilor ruşi, experţi ruşi şi americani ar discuta în prezent posibilitatea unei declaraţii comune a preşedinţilor Medvedev şi Obama care să prevadă că sistemele antirachetă rus şi american nu sunt îndreptate împotriva celeilalte părţi.

Semnarea acordului româno-american înainte de finalizarea tuturor acestor convorbiri i-a determinat pe unii oficiali ruşi să pună la îndoială şansele chiar şi a acestor asigurări politice, nu însă şi angajamente juridice, maximum pe care Washingtonul pare dispus să îl ofere Moscovei.

Problematica antirachetă se va afla şi în centrul convorbirilor dintre şeful statului major rus, generalul Makarov, şi omologul său american, Michael MacMullen, ce urmează să înceapă joi.