Ruperea logodnei "va fi plătită scump"

Anul judiciar debutează cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, pe 1 octombrie, considerată un succes.

Au fost făcute modificări pe mai multe planuri, iar miercuri, la o dezbatere privind impactul noului cod asupra mediului de afaceri organizată de Ziarul Financiar, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a apreciat că noul cod este unul bun pentru investitorii străini, mai ales în contextul sistemului de justiţie actual, incert şi imprevizibil.

Modificări s-au făcut şi în ce priveşte viaţa privată a cetăţenilor.

Obligaţiile reciproce pe care noul Cod Civil le prevede pentru familie sunt respectul, fidelitatea şi sprijinul moral.

Cât despre sprijinul financiar, soţii trebuie să participe numai la cheltuielile legate de căsătorie, ei fiind obligaţi să contribuie proporţional cu mijloacele fiecăruia dacă nu cumva, prin convenţie civilă, un contract semnat înainte de căsătorie, nu se specifică altceva.

Dacă aceste obligaţii nu se respectă, nu numai că această încălcare este un motiv de divorţ, ci poate face ca soţul vinovat să plătească despăgubiri substanţiale.

La fel, dacă logodna instituţiei recunoscută de stat de acum, fiind motivată de experţi ca o realitate tradiţională în ţara noastră, este ruptă fără un motiv întemeiat, cel care renunţă poate ajunge să plătească despăgubiri, plus cheltuielile legate de nunta ce urma să aibă loc.

Persoanele logodite vor avea de la 1 octombrie drepturi precum cele căsătorite după o perioadă de convieţuire.

În cazul în care cuplul se desparte, logodnicii vor avea dreptul să împartă bunurile dobândite.

Convenţiile civile îi vor lăsa pe soţi să-şi aleagă viitorul financiar, comun sau separat.

Partenerii pot decide ca în caz de divorţ să nu împartă anumite bunuri sau să-şi negocieze o pensie alimentară.

Copiii, în custodie comună

În ceea ce priveşte situaţia minorilor, în caz de divorţ, o dată cu intrarea în vigoare a noului cod, regula este ca, după divorţ, părinţii vor avea prin lege custodia comună a minorilor rezultaţi din căsătorie.

Ei pot decide împreună asupra educaţiei şi activităţilor extraşcolare.

Atunci când există motive întemeiate, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de unul dintre părinţi.

Celălalt părinte păstrează însă dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este educat şi crescut sau de a consimţi la adopţia acestuia.

Codul civil prevede ca părintele care părăseşte căminul conjugal fără un motiv întemeiat să piardă custodia copiilor.

Obligaţiile celor doi părinţi rămân chiar şi în acest caz aceleaşi.

Alte noutăţi sunt introducerea divorţului pe cale administrativă şi procrearea unui copil asistată medical cu terţi donator, mai exact inseminarea in vitro.

În cazul divorţului la minut, condiţia este ca soţii să nu aibă copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi.

Acest divorţ se va face la primărie pe cale administrativă şi nu în instanţă.

În materia persoanei, se introduce recunoaşterea pentru copilul conceput a capacităţii anticipate de folosinţă sub condiţia viabilităţii acestuia, astfel ca un copil încă nenăscut, dar al cărui tată moare, va avea dreptul la succesiune.