Roșia Montană face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO

Situl Roşia Montană din vestul României, zonă de minerit pentru aur, datând din epoca romană, face parte de ieri din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Autorităţile de la Bucureşti au primit cu entuziasm decizia, dar în plan local sunt rezerve în legătură cu dezvoltarea regiunii exclusiv din turism.

Pe de altă parte, includerea în Patrimoniul UNESCO va complica şi mai mult proiectul unei firme canadiene care plănuia să construiască aici cea mai mare mină de aur cu exploatare la suprafaţă din Europa şi care solicită în prezent daune de miliarde de dolari din partea României.

O sinteză realizată de Cristina Grecu.

Reporter: Președintele Klaus Iohannis consideră că zona trebuie să devină un model de dezvoltare durabilă, iar vicepremierul Dan Barna spune că includerea ei în Patrimoniul UNESCO reprezintă o șansă uriașă pentru conservarea sa. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna, subliniază oportunitatea dezvoltării turismului în zona Roșia Montană, disputată ani la rând între activiștii de mediu și dezvoltatorii exploatărilor de aur.

Tanczos Barna: Un nou început pentru această zonă, să transformăm, într-adevăr, într-un avantaj această recunoaștere mondială a galeriilor romane de acolo.

Reporter: Primarul liberal al localității Roșia Montană, Eugen Furdui, se arată însă îngrijorat de susținerea zonei numai din turism și nu își ascunde dezamăgirea față de oprirea exploatării miniere.

Eugen Furdui: Roşia Montană deţine cea mai mare resursă de aur şi argint din Europa. Cu includerea în Patrimoniul UNESCO, această resursă a fost blocată.

Reporter: Directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, și-a exprimat însă satisfacția față de recunoașterea valorii excepționale a celui mai extins complex subteran minier al antichității romane, care va avea astfel şansa unor măsuri de protejare.

Ştefan Bâlici: Odată cu recunoaşterea valorii, ICOMOS, forul consultativ al UNESCO şi apoi Comitetul Patrimoniului Mondial au recunoscut și vulnerabilitatea acestui sit.

Reporter: Dincolo de avantajele culturale, România ar putea însă plăti scump includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Statul român se judecă din 2015 cu societatea canadiană Gabriel Resources pentru proiectul minier blocat în 2013 în urma respingerii unei legi în parlament. Canadienii solicită României, la tribunalul special al Băncii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari, ca urmare a blocării investiției ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa. În așteptarea verdictului, în 2022, compania, contactată de agenția France Presse, nu exclude lansarea unei noi acțiuni în justiție în urmă includerii sitului Roșia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.