Romii găsesc greu locuri de muncă în ţară

În România, etnicii romi îşi găsesc cu greu un loc de muncă şi sunt foarte prost plătiţi, potrivit corespondentei România Actualităţi, Alice Georgescu.

Asta înseamnă că ei achită contribuţii sociale şi taxe la un nivel inferior populaţiei majoritate, cu efecte notabile asupra Produsului Intern Brut.

Ideea este cuprinsă într-un raport al Băncii Mondiale, adus în discuţie, marţi, la o dezbatere privind conceperea unei strategii naţionale de integrare a romilor, ca parte a unei acţiuni coordonate la nivel european.

Un raport al Băncii Mondiale privind mai multe state din regiune, arată că România pierde cel puţin 887 de milioane de euro pe an, din cauza faptului că persoanele de etnie romă au un acces limitat pe piaţa muncii şi un nivel de salarizare mult mai mic faţă de majoritatea populaţiei.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, prezent la dezbaterea privind elaborarea unei strategii pe problematica romilor a spus că sunt şi dividende economice pozitive pentru ţara noastră şi pentru Europa dacă persoanele de etnie romă ar avea acces la piaţa muncii.

"Din punct de vedere al creşterii economice, o aducere a populaţiei romă la media de angajabilitate şi la nivelul de salarizare al majorităţii populaţiei, ar însemna pentru ţările din zonă, inclusiv pentru România o creştere de PIB pe an între 4 şi 6%.

"Costurile multiplicate a tot ce înseamnă contribuţii sociale, taxe plătite, productivitatea muncii, este un câştig economic semnificativ într-o perioadă în care întreaga Europă se zbate la ritmuri de creştere extrem de anemice", a declarat Mircea Geoană.

În cadrul dezbaterii privind strategia pentru incluziune a romilor, preşedintele Senatului a mai punctat şi faptul că în plan politic, România trebuie să aibă o poziţie mult mai fermă faţă de stigmatizarea şi generalizarea la care sunt supuşi etnicii romi.

"Ideea că noi putem accepta o culpă generalizată a unui segment etnic este cel mai provocator şi cel mai periculos tip de aserţiune politică pe care cineva poate să o facă, iar cei care se joacă cu acest tip de retorică, mai ales în Europa de Vest sunt politicienii conştienţi", a mai spus Mircea Geoană.

Romii trebuie "să devină populaţie activă"

Reprezentanţii ONG-urilor sunt de părere că trebuie elaborată o strategie pe o perioadă de cel puţin 10 ani, care să nu se schimbe o dată cu puterea deoarece doar aşa vor apărea primele efecte ale măsurilor luate.

Preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului şi Minorităţi din Camera Deputaţilor, Nicolae Păun, a precizat că persoanele de etnie romă trebuie să înveţe să devină o populaţie activă.

"În campaniile electorale, post campanii electorale au fost învăţaţi oamenii să stea acasă. Li se bătea la uşă: cu cât faci mai mulţi copii, cu atât primeşti mai mulţi bani. Populaţia trebuie să devină activă.

"Cum o transformăm în populaţie activă? Ăsta este elementul principal. O strategie - indiferent cum am trata-o noi - putem să-i dăm bani cât om vrea; omul dacă nu este învăţat să muncească şi să producă singur nu facem nimic", a declarat Nicolae Păun.

La finalul dezbaterii, Mircea Geoană şi-a exprimat intenţia ca în momentul în care strategia naţională pe problematica romilor va fi adoptată de guvern aceasta să intre în dezbatere parlamentară şi să fie adoptată printr-o lege.

Comisia Europeană sprijină dezvoltarea comunităţilor de romi

Construcţia de locuinţe accesul la educaţie sau asigurarea unui loc de muncă decent sunt tot atâtea condiţii pentru integrarea romilor în societate, potrivit corespondentei România Actualităţi, Iolanda Bădiliţă.

Comisia Europeană a alocat banii necesari pentru dezvoltarea comunităţilor de romi, dar autorităţile române întârzie elaborarea proiectelor prin care ar putea atrage fondurile respective.

Europarlamentarul olandez Lambert van Nistelrooij este unul dintre politicienii care s-au ocupat îndeaproape de problema romilor.

El a venit personal în România pentru a vedea cum trăiesc aceştia şi a constatat un interes destul de scăzut al autorităţilor pentru construcţia de case pentru romi.

Când cu un an în urmă, la sugestia Franţei şi sub preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, Parlamentul European a dat undă verde statelor membre să tragă mai mulţi bani din fondurile pentru dezvoltare regională pentru construirea locuinţelor destinate romilor entuziasmul a fost mare.

Cel care s-a ocupat la acea dată de proiectul legislativ care oferea această facilitate este europarlamentarul olandez Lambert van Nistelrooij, membru al Biroului de Conducere al grupului Partidului Popular European.

Autorităţile "nu direcţionează bani spre construcţia de case"

În tot acest răstimp, politicianul olandez a urmărit îndeaproape implementarea acestei reglementări în statele cu comunităţi mari de romi, principalele vizate fiind, desigur, România şi Bulgaria.

Însă ce a văzut la Arad şi la Timişoara, de pildă, a fost sub aşteptările sale.

"Am observat că autorităţile locale pun accent pe educaţie, pe locurile de muncă, dar nu pe locuinţe. În opinia mea, aceasta este o precondiţie absolută pentru integrare. Oamenii trebuie să trăiască în condiţii civilizate. Mulţi romi au cerut terenuri ca să-şi poată construi case", a declarat Lambert van Nistelrooij.

Principala problemă în România este faptul că autorităţile direcţionează banii către construcţia de drumuri şi nu pentru a ridica locuinţe destinate romilor - se plânge van Nistelrooij.

"Voi discuta cu ministrul Elelna Udrea când va veni în a doua parte a lunii aprilie pentru a participa la lucrările Comisiei REGI şi o voi întreba de ce aceşti bani nu sunt încă cheltuiţi la intensitatea la care am gândit-o noi, legislatorii.

"Dacă va spune că nu este necesar, că aceşti bani sunt mai degrabă utili pentru construirea drumurilor eu îmi voi exprima dezacordul. Am discutat şi cu comisarul Laszlo Andor şi în aceste condiţii am putea decide să facem o linie directă de finanţare doar pentru locuinţele pentru romi", a declarat Lambert van Nistelrooij.