Românii nu mai sunt euro-optimişti

Eurobarometrul, arată că românii nu mai sunt europtimiştii de dinainte de aderare.

Criza economică şi o mai bună informare au scăzut numărul celor care cred că Uniunea merge in direcţia corectă la 46%, în timp ce, în 2010, 60% dintre români credeau că direcţia este corectă.

La acest capitol România se situează pe locul 12 în Uniune, adică peste media europeană care este de 38%.

Acesta este cel mai scăzut nivel de încredere în UE înregistrat până acum în România, în condiţiile în care cel mai ridicat a fost, în perioada de pre-aderare.

"Încrederea a fost de aproximativ 85% la români, atunci când mi-am permis să fac o gafă şi să spun că asta exprima un anumit tip de euroignoranţă, iată că acum putem spune că este reversul, probabil că acest procent indică o mai bună cunoaştere a problematicii UE”, a explicat şeful delegaţiei Comsiei Europene în România, Nicolae Idu, scăderea încrederii românilor în Uniunea Europeană.

Eurobarometru - opinia publică din România comparată cu opinia publică din restul statelor UE.

Românii stau pe net

În ce priveşte informarea despre temele comunitare, românii sunt sub media UE de 33%, cu un procent de doar 28%. Unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat pe teme europene, în timp ce trei din patru români cred cã sunt slab sau foarte slab informaţi.

"Procentul este similar cu cel al restului europenilor", a arătat Alexandru Chivu, editorul raportului naţional.

Ca şi restul europenilor, românii au ca principală sursă de informare canalele de televiziune însă, în timp ce pe locul doi, pentru restul europenilor este presa, pentru români este internetul. Asta în condiţiile în care, conform statisticilor, dezvoltarea şi răspândirea internetului în România este mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene. Opinia românilor privind felul în care mass-media reflectã imaginea UE este apropiatã de cea a restului europenilor când se referă la radio, presa scrisã şi site-uri de internet. În ceea ce priveşte televiziunea, 63% dintre români şi 55% din cetăţenii restului statelor UE cred cã aceasta este obiectivã în prezentarea temelor europene.

Muncă şi educaţie

Deşi entuziasmul pentru Uniune a scăzut, românii se dovedesc mai încrezători decât alţi europeni în politicile şi obiectivele stabilite în strategia Europa 2020 şi sunt foarte favorabili, în procente între 72% şi 85% mai ales măsurilor sociale, ca cele pentru creşterea numărului de tineri angajaţi, durabilitatea sistemelor de protecţie socială şi de pensii, un acces mai bun la sistemele de săntate şi creşterea calităţii învăţământului.

Eurobarometru - opinia publică din România.

"Oamenii tind să dea o mai mare importanţă politicilor şi iniţiativelor care se referă la piaţa forţei de muncă, şi anume modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă; acordă o importanţă de asemenea mare, a doua în România şi prima în UE, în ceea ce priveşte măsurile sociale, şi anume ajutarea celor săraci şi excluşi social şi faptului ca aceştia să joace un rol activ în societate”, a anunţat Alexandru Chivu, editor al raportului naţional.

Românii vor mediu curat

În plină dezbatere în România despre exploatarea gazelor de şist, Eurobarometrul scoate în evidenţă faptul că pe locul trei în preocupările românilor, după temele sociale şi de muncă, este o economie care să ţină cont de protecţia mediului.

75% dintre români se pronunţă pentru o economie care foloseşte mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze de seră.

Pe de altă parte, comparativ cu media UE 27 şi chiar faţă de media celor 12 noi state membre, românii acordã o importanţã foarte mare libertăţii de circulaţie, respectiv dreptului de a locui, învăţa şi munci în alte state membre UE.

Asta se explică prin faptul că fenomenul de migraţie a luat amploare iar surse sunt ţări ca România iar ţinte sunt, în general, state din Vestul şi Nordul Europei. Este firesc ca libera circulaţie să fie mai importantă pentru români.

Eurobarometrul a fost realizat în toamna anului trecut şi are, pentru România o marjă de eroare de plus-minus 3%.