Românii îşi aleg parlamentarii

Alegătorii pot merge la vot duminică între orele 7 şi 21.

Se poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde alegătorii îşi au domiciliul.

Au drept de vot cetăţenii care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi au asupra lor un act de identitate valabil.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Cinci candidaţi pe un loc de parlamentar

Potrivit hotărârii guvernului au fost stabilite în întreaga ţară 315 de colegii pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar pentru românii cu drept de vot care locuiesc în afara graniţelor ţării au fost stabilite şase colegii dintre care 4 pentru deputaţi şi 2 pentru senatori.

Tel verde pentru românii din afara graniţelor

Ministerul de Externe anunţă că a fost pus în funcţiune telefonul verde cu numărul 0800.800.407 cu apelare gratuită din orice ţară, la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile parlamentare de mâine. Numărul poate fi apelat până luni, non-stop.

Românii din străinătate pot obţine informaţii legate de alegeri şi aici.

Sunt aproximativ cinci candidaţi pe un loc, adică, peste 2000, în total, care au avut la dispoziţie 30 de zile, pentru a convinge alegătorii că le merită încrederea.

Ordinea pe buletinele de vot s-a stabilit prin tragere la sorţi.

Citiţi şi:

Ordinea pe buletinele de vot pentru Camera Deputaţilor.

Campania electorală a fost "una normală"

Campania electorală care s-a desfăşurat timp de o lună a fost una liniştită, iar ministrul de interne, Mircea Duşa, a considerat-o ca fiind "una normală", având în vedere că la nivel naţional s-au înregistrat aproximativ 600 de incidente, faţă de 1.600, câte au fost în campania electorală pentru alegerile locale.

Aproximativ 60 de mii de lucrători ai MAI vor supraveghea, duminică, alegerile parlamentare.

Scrutinul va fi supravegheat şi de experţi ai OSCE.

Citiţi şi:

Ordinea pe buletinele de vot pentru Senat.

Vot uninominal mixt

Senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin vot uninominal mixt, conform Legii 35/2008.

Votul uninominal mixt se traduce printr-o componentă a reprezentării directe şi una a reprezentării proporţionale a partidelor în parlament, în funcţie de rezultatele obţinute la nivel de judeţ şi în ţară.

Norma de reprezentare, cea după care se trasează şi graniţele colegiilor uninominale, este de un deputat la aproximativ 70 de mii de locuitori, şi un senator la aproximativ 160 de mii de locuitori.

Pentru stabilirea numărului de viitori parlamentari se ţine cont de rezultatul ultimului recensământ al populaţiei.

Citiţi şi:

Legea votului uninominal.

În cazul de faţă, se va ţine cont de numărul de locuitori din 2002 (21.680.971 de locuitori), pentru că datele recensământului de anul trecut nu au fost încă oficializate.

Prevederile legale privind trasarea colegilor arată că acestea nu pot fi definite în funcţie de numărul de lucuitori, astfel încât vor exista colegii ce vor avea un număr de alegători mai mare decât altele, singura condiţie fiind aceeas ca diferenţa între cel mai mare colegiu şi cel mai mic să nu depăşească 30% (Art. 11(2) din Legea votului uninominal - 35/2008).

Legea precizează că numărul total de voturi este cel care primează, şi nu procentele.

Astfel, un candidat care strânge 49% dintre voturi într-un colegiu mic, care tradus în cifre înseamnă 5000 de voturi, va pierde în faţa unui competitor care adună doar 30% (6000 de voturi) dintre opţiunile electoratului dintr-un colegiu mare.

În parlament ajung direct candidaţii care îşi câştigă colegiul cu majoritate de voturi (50%+1), cu condiţia să aparţină unui competitor electoral (partid, alianţă politică sau electorală) care a întrunit pragul electoral.

De altfel, e singura şansă a candidaţilor independenţi de a ajunge în parlament.

După ce mandatele obţinute de cei care au câştigat colegiile cu majoritate de voturi au fost acordate, se trece la etapa redistribuirii.

Redistribuirea se face în două etape: la nivel judeţean şi la nivel naţional.

Prag electoral

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează:

a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

b) pentru Senat, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) şi b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.