Românii din străinătate "ar trebui sprijiniţi mai mult"

Românii care trăiesc în ţările vecine ar trebui sprijiniţi mai mult de autorităţile de la Bucureşti, au susţinut participanţi la cea de-a 10-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului.

În prima zi a dezbaterilor, dedicată drepturilor minorităţilor din România, comparate cu cele ale minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani, cei prezenţi au cerut, printre altele, ca românii din afara ţării să beneficieze de o finanţare proporţională, similară aceleia pentru minorităţile din România.

Emil Ţârcovnicu, cercetător la Institutul de Etnografie si Folclor, spune că nu se poate vorbi despre drepturi ale comunităţilor româneşti din Balcani din moment ce această minoritate nu este recunoscută, poate doar în Macedonia şi Voivodina şi, parţial, în alte zone, sub diferite nume.

Emil Ţârcovnicu a subliniat că situaţia a devenit dramatică, chiar tragică pentru această comunitate istorică.

"Au rezistat asimilării vreme de peste 1.000 de ani şi este păcat ca acum, aceste grupuri să se piardă."

"Supradrepturi" pentru minorităţile din România

Pe de altă parte, minorităţile din România se bucură de drepturi incontestabile, în unele cazuri chiar de supradrepturi.

Profesorul Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii pe Probleme Etnice susţine, într-un studiu pentru Academie, că în fapt, prin conferirea de supradrepturi pentru minorităţi, statul pierde iniţiativa şi renunţă la o parte din suveranitate.

Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, este de părere că în România, minorităţilor naţionale li se alocă sume importante de la buget, uneori disproporţionate faţă de numărul lor şi propune o analiză în comisiile parlamentare a modului cum se cheltuiesc banii către minorităţile naţionale din România.

"Aşa cum noi suntem privaţi de nişte chestiuni, să existe şi aici, şi de unde se impune, să facă reduceri şi redistribuiri", spune Ioan Lăcătuşu.

Cheltuieli proporţionale şi pe bază de reciprocitate

O soluţie ar fi finanţarea proporţională ca număr şi resurse alocate atât pentru românii din Covasna-Harghita, comparativ cu comunitatea maghiară, cât şi pe bază de reciprocitate cu statele din jur, spune preşedintele Fundaţiei pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.

"Dacă o sumă de 150 de miliarde vechi se acordă minorităţii maghiare, adică la 1,4 milioane de maghiari din România, ar trebui, în mod proporţional, la cei 400.000 de români din Harghita, Covasna şi Mureş să se asigure o sumă.

"Ar trebui ca România să ceară statelor în care sunt minorităţi româneşti, să aloce aceeaşi sumă, proporţional cu numărul minorităţilor româneşti din statele respective", susţine Eugen Popescu.

Între soluţiile sugerate de participanţi se află instituirea unor legi clare, o implicare mai mare a statului, constituirea unei comisii parlamentare sau, după alţii, chiar a unui minister, pentru românii de pretutindeni.