România vrea să se transforme din importator net în exportator net de energie

Țara noastră plătește cel mai mare preț la energie, în raport cu veniturile populației, iar o provocare este de a găsi o soluție pentru scăderea tarifului, afirma ieri ministrul energiei. În ultimii zece ani, România a produs 7.000 de MW prin centralele pe gaze și cărbune, dar nu a pus nimic în loc, iar asta ne aduce în situația în care avem un deficit de 1.500-2.500 de MW în fiecare oră.
Potrivit ministrului energiei, obiectivul este să avem mai multă energie pe piață și, pentru aceasta, trebuie să începem să lucrăm la noi proiecte, să le dezvoltăm. Despre ce este vorba, vom afla imediat de la invitatul "Apelului matinal", ministrul energiei, Bogdan Ivan. Bună dimineața!
Bună dimineața, dvs și ascultătorilor!
Facturile noastre au crescut, e deja un truism, cunoaștem acest amănunt, unii poate că ar spune în mod nejustificat. Dar, până la urmă, cum am putea scădea valoarea facturilor populației, raportându-ne la noile, viitoarele proiecte?
În momentul de față, cel mai important lucru este să facem noi capacități de producție. România astăzi are o marjă de import de aproximativ 1.500-2.000 de MW/oră pe zi, adică la 24 de ore, producție care până acum cinci ani era asigurată din capacități proprii. Așa cum ați spus și dvs, în ultimii zece ani, România a scos din uz capacități de producție bazate pe cărbune și pe gaz de 7.000 MW și a pus în loc capacități de producție de 1.200 MW, ceea ce arată că noi am scos tot ce înseamnă input-uri de energie și ne-am lăsat dependenți de bursă și de piață internațională. În momentul de față, pentru a putea în continuare să trecem această iarnă, ieri am finalizat o negociere extrem de importantă cu cei din Comisia Europeană, și anume să păstrăm în continuare până în 3 grupuri până la finalul lui 2029 și alte două două grupuri până la finalul lui august 2026, de la Complexul Energetic Oltenia, grupuri pe cărbune, care urmează să fie înlocuite, în acest termen, de noi centrale pe gaz, Eşaslniţa și Turceni, și de un mare parc fotovoltaic cu capacităţi de stocare de 500 MW la Complexul Energetic Oltenia. Pe de o parte. Pe de altă parte, lucrăm la Mintia, unde va fi o centrală pe gaz extrem de mare și de performantă, 1700 MW, și la Iernut, unde de acum zece ani a început acea construcție, s-au schimbat constructorii, am executat scrisoarea de garanție, și acolo urmează să facem, în județul Mureș, o capacitate de 400 MW, care să fie gata până la finalul anului viitor, în paralel. Toți banii pe care îi avem din finanțări europene sau fond pentru modernizare, îi direcționăm către capacităţi de stocare pentru energia solară și nu numai. Pentru că, în momentul de față, România produce foarte multă energie solară în timpul zilei, primăvara, vara și toamnă, pe care nu are capacitatea să o înmagazineze, pe care o vinde foarte ieftin, urmând ca, pe /.../ de consum, seara, între 18:00 și 22:00, să aducă energie, chiar și de 1.000 de ori mai scumpă decât cea pe care o vindem; vorbim de anumite intervale orare, lucru care ne face să fim dependenți de importuri. Iar scopul meu este unul foarte clar: să avem suficientă energie, în așa fel încât să nu mai fim dependenți de importuri și România să se transforme din importator net în exportator net de energie și să aducem bani în țară din acest lucru. Și doi, prețul final plătit de consumator - fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii - să fie măcar cu un euro sub media europeană. Astăzi plătim cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, raportată la puterea de cumpărare a oamenilor. E un fapt, e un fapt cu care mă bat de trei luni de zile, de când sunt aici, și e un lucru care trebuie să fie schimbat și avem și mecanisme prin care să ne asigurăm că vom reuși să scădem prețul. Prin faptul că am reușit să prelungim activitatea centralelor pe cărbune, am evitat, ca de la 1 ianuarie, să avem o altă creștere de preț, de aproximativ 30%, în facturile finale, în contextul în care am fi fost obligați să importăm, în anumite intervale orare, încă 1.200-1.400 MW suplimentari față de ceea ce importăm deja.
Ați amintit mai devreme despre noua centrală pe gaz de la Mintia. S-a vorbit și despre necesitatea unui hub energetic regional. Acum, ca facturile să se micșoreze, mă gândesc că prețul gazului ar trebui să fie unul mic, pentru că, nu-i așa, consumul va fi unul uriaș. Până la urmă, ce se mai întâmplă cu acest hub energetic al României și, mai ales, raportându-ne la gazul din Marea Neagră?
În momentul de față, suntem în grafic cu proiectul Neptun Deep. Asta înseamnă că, în 2027, o să începem exploatarea la cel mai mare zăcământ de gaze pe care îl are astăzi Europa, în platforma continentală a Mării Negre, a României. De asemenea, în paralel, lucrăm și la Caragele, în județul Buzău, unde o să începem exploatarea tot în 2027. Din punct de vedere practic, asta înseamnă că noi o să avem suficient gaz pentru a ne asigura consumul populației, pentru a asigura consumul industrial și, mai mult, pentru a crea noi capacități industriale care sunt dependente de gaze naturale în România. În momentul de față, pot să vă dau exemplu: industria petrochimică, industria îngrășămintelor - la Azomureș, de exemplu - care au un cost final al produsului dependent de costul gazului, iar în clipa în care noi avem suficient gaz natural în România, este evident că vom avea un avantaj competitiv, ca și companii, pentru a redezvolta industria României. Scopul meu, cât timp o să fiu pe acest portofoliu, să folosim fiecare moleculă de gaz pe care o extragem din subsolul României, în primul rând pentru populația României și pentru industrie. Pentru că, în această formulă, având un preț mai mic la gaze, vom pune și presiune mai mică pe buzunarul românului, dar vom avea și capacitatea de a porni noi fabrici cu plusvaloare adăugată foarte mare, care să dea locuri de muncă, să aducă bani suplimentari în economie. România și-a decimat o mare parte din industria în ultimii ani, lucru care a fost direct dependent de costul gazului și a energiei electrice, așa că o scădere a acestui cost va cauza automat și o consolidare a companiilor din România.
Dar cu legea hidrocentralelor, ce se mai întâmplă?
Așteptăm să fie promulgată de către președintele României, a fost trecută de către parlament acum două săptămâni, vom intra cu alte șase hidrocentrale, de 270 de Megawatt putere instalată. Dacă vor mai fi alte detalii /.../ le vom corecta, dar astăzi avem o lege. Odată ce va fi promulgată de președinte, va intra în vigoare și vom putea să mergem înainte cu proiecte de hidrocentrale, începute acum 30 de ani, de exemplu, care au un progres și de peste 90% câteva dintre ele, care sunt blocate de diferite acțiuni în instanță a unor ONG-uri de mediu și care la rândul lor au...., din punct de vedere al impactului de mediu, deja a fost cauzat impactul de mediu, pe acele suprafeţe au fost desenate ariile protejate strict după ce au început lucrările, lucru care sfidează logica acum când suntem blocați cu aceste proiecte de către anumiți oameni care pun pe primul loc moluștele și broaștele în locul securității energetice a României. Dar nu sunt aici ca să mă plâng, ci ca să găsesc soluții și asta am făcut.
Trebuie să ne îngrijim și de faună, de floră. Cred că cel mai răsunător caz e Răstolița, nu? din județul Mureș.
Da.
Dar pentru că mulți dintre matinalii care ne ascultă sunt prosumatori, ce se mai poate face pentru ca energia produsă de aceștia să poată fi stocată?
În momentul de față avem o lege nouă, trecută de săptămână trecută în parlament, în care prosumatori au un set suplimentar de drepturi, adică vor ajunge să aibă o compensare a energiei pe care o injectează în rețea. În momentul de față am, pregătesc mai multe proiecte de finanțare, dar mari, pentru transportatorii de energie, pentru distribuitori, pentru furnizori, dar și pentru marile companii care au capacitatea de a cofinanța proiecte mari de baterii, care vor lua cât mai multă energie produsă inclusiv de prosumatori; în timpul zilei vor înmagazina în capacități de stocare, automat îi vor da o plusvaloare a acestei energii atunci când vorbim /.../ în rețea. Am spus-o și mai devreme, interesul meu ca politică publică e să direcționez cât mai mulți bani către capacități de stocare și către noi proiecte hidro, către proiecte nucleare și pe gaz.
Un alt ascultător întreabă ...ce se întâmplă cu microcentralele nucleare, precum cea de la Doiceşti.
SMR-urile, acolo este... Sunt trei faze, atunci când vrei să faci o centrală nucleară. La Doiceşti suntem în a doua fază, înainte de investiția finală, de final investment decision, decizia efectivă de a investi în acel proiect. Au fost investiți peste 200 de milioane de dolari în documentația tehnică pentru acest proiect și urmează ca specialiștii să vină cu documentația care să ateste că putem să mergem cu acest proiect înainte, este viabil economic și, mai departe, vom putea să îl punem în funcțiune. Din punctul meu de vedere, luând date concrete, pentru a reuși să creăm un mix energetic și pentru a avea o predictibilitate de minim 30 de ani de acum înainte pentru România, investiția în reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă plus aceste reactoare modulare reprezintă o prioritate zero. Și de acum două luni de zile, am început oficial și pe toate căiile posibile, renegocierea cu cei din Comisia Europeană pentru ca tot ce înseamnă resurse europene pe care le avem noi la dispoziție, ca și stat membru, să poată să fie utilizate, inclusiv pentru finanțarea de proiecte nucleare, care astăzi, dacă ne uităm la Cernavodă, unitățile 1 și 2, reprezintă cea mai sigură şi ieftină sursă de energie în bandă pe care poate să o aibă țara.
Da, se lucrează și la reactoarele 3 și 4, dar, pentru finalul interviului, ne aplecăm un pic la tragedia întâmplată în cartierul Rahova din Capitală. Spuneați dumneavoastră că explozia putea fi evitată și că veți modifica legislația în domeniu. Ce ar trebui practic schimbat, făcut?
În momentul de față, în primul rând, vreau să spun că îmi exprim și eu condoleanţele și pe această cale către familii, este de-a dreptul șocant ceea ce s-a întâmplat și anormal ca oameni nevinovați care se aflau în casă să moară din cauza unor erori tehnice care au dus la această tragedie. În momentul de față, aştept raportul final făcut de Parchet, de specialiștii criminaliști, de la cei din IGSU și de la ANRE, pentru a vedea, cu date certe, dacă putea să fie evitat, în ce condiții și care sunt fisurile din legislație, care sunt fisurile din tot ce înseamnă autorizări pentru astfel de firme, care trebuie să-și facă treaba de mentenanță, de verificări periodice, dacă ele nu s-au respectat sau dacă există o problemă de legislație. În clipa în care voi avea acel raport final, în calitate și de membru al guvernului și de parlamentar, voi iniția o modificare legislativă în care astfel de situații să fie evitate, iar orice companie care este plătită cu bani mulți, din banii noștri, ai tuturor, ca și utilizator al serviciilor de gaze și electricitate, să plătească scump în situația în care nu respectă drepturile consumatorilor și, mai grav, în momentul în care le pune viaţa în pericol.
Mulțumim pentru prezenţa la "Apel matinal".
Cu mare drag!