România va trebui să gestioneze alegerile pentru Parlamentul European

România va trebui să gestioneze, în timpul preşedinţiei sale la Consiliul Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European din luna mai.

Acest scrutin se desfăşoară pe fondul ascensiunii formaţiunilor populiste, dar sondajele arată că ele nu vor reuşi să obţină suficiente mandate pentru a pune sub semnul întrebării viitorul Uniunii Europene şi că un risc mai mare îl reprezintă absenteismul.

Tendinţele descrise într-un raport al Institutului 'Jacques Delors' din Franţa nu confirmă o expansiune spectaculoasă a populiştilor în viitorul Parlament European, dar grupurile eurosceptice ar putea câştiga mai multe locuri decât în actualul parlament.

Raportul estimează că euroscepticii vor avea 160 de mandate în viitoarea legislatură faţă de 151 în prezent, chiar dacă grupurile lor vor pierde mai mulţi membri, prin plecarea deputaţilor britanici după Brexit, fapt valabil, de altfel, şi pentru grupurile popularilor europeni şi socialiştilor, care deşi vor rămâne cele mai mari din Parlamentul European, nu vor mai putea forma singure majoritatea.

Raportul Institutului 'Jacques Delors' mai estimează şi că partidele de centru ar putea obţine mai multe locuri în parlament, stimulate de elanul partidului preşedintelui Emmanuel Macron, în Franţa, şi să fie în poziţia de a arbitra formarea viitoarei majorităţi.

Pe de altă parte, există opinii potrivit cărora nu populismul este principalul risc pentru viitoarele alegeri europene, ci absenteismul. Bloomberg scrie că participarea la vot a scăzut constant de la primele alegeri europene şi până în prezent, de la aproximativ 62% în 1979, la mai puţin de 43% în 2014.

Indiferenţa alegătorilor faţă de alegerile europene nu a afectat foarte mult Uniunea Europeană până acum, partidele proeuropene rămânând în frunte, însă Bloomberg consideră că dinamicile s-au schimbat de la ultimele alegeri, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea.

Influenţa partidelor populiste în Italia şi în Polonia a crescut foarte mult, în timp ce Germania, una dintre cele mai mari economii ale Europei, se confruntă cu o situaţie delicată la nivel politic, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat.