România „susține ținta europeană de atingere a neutralității din punctul de vedere al emisiilor”

România susține ținta europeană de atingere a neutralității din punctul de vedere al emisiilor până în 2050 și acționează în direcția tranziției către energia curată, având ca obiectiv peste 10 gigawați suplimentari instalați în capacități regenerabile până în 2030, continuarea programului nuclear cu reactoarele trei și patru de la Cernavodă și reactoare modulare mici, dar și punerea în funcțiune de capacități flexibile de producție pe bază de gaz de 3,5 Gigawați pentru flexibilizarea sistemului național, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan.

Prezent la Simpozionul român al energiei organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, el a menționat și pașii următori, inclusiv în ceea ce privește contractele pentru diferență.

Dan Drăgan: Avem strategia pe termen lung a României care a fost în dezbatere publică, urmează revizuirea, sperăm, în perioada următoare - o lună, poate, două luni de zile, să ieșim în dezbatere publică cu planul național integrat de energii și schimbări climatice, cel actualizat - și, nu în ultimul rând, aș vrea să spun că am prenotificat o schemă de CfD la Comisia Europeană, cu targetul de a avea două licitații, una de maxim doi Gigawați solar și eolian, care sperăm să aibă loc până la sfârșitul acestui an, iar a doua licitație, în 2025, cu adițional trei Gigawați pentru producția din surse regenerabile. Finanțarea pentru aceste CfD-uri, în prima fază, pentru casa de compensare, va fi făcută tot din fondul pentru modernizare.

Sprijinul pentru Republica Moldova și interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări reprezintă un alt element aflat pe agenda autorităților din ambele state, ministrul moldovean al energiei, Victor Parlicov, subliniind faptul că țara sa își dorește trei linii importante de conexiune.

Victor Parlicov: Ca premiză pentru cuplarea piețelor s-a intensificat enorm lucrul pe dimensiunea interconexiunii. Deja construim linia Vulcăneşti-Chișinău, care să conecteze interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti cu principalul centru de consum, ocolind necesitatea de a trece prin stânga Nistrului, pentru că, la moment, puterea din Vulcănești pentru a fi adusă la Chişinău, tot pe la centrala termoelectrică moldovenească din Transnistria trebuie să treeacă. Dincolo de asta, deja am alocat bani pentru partea de pe stânga Prutului la interconexiunea Bălţi-Suceava. La fel, deja s-au alocat bani, deși încă se fac studiile de prefezabilitate pentru încă o interconexiune, undeva pe centrul Republicii Moldova. Noi ne gândim zona Strășeni-Iași. Sigur că există și niște constrângeri pe partea română, cu puterea în zona aia și atunci se examinează și alte opțiuni, dar ne dorim să avem într-un final trei interconexiuni robuste între sistemul electroenergetic din Republica Moldova și cel din România, care să ne permită, teoretic, cel puțin, să facem sincronizarea permanentă sau să participăm la ENTSO-E, chiar și dacă în Ucraina lucrurile rămân incerte.

Construirea de noi capacități de producere a energiei regenerabile reprezintă un element esențial în îndeplinirea țintei emisii zero în 2050, însă este nevoie de rezolvarea unor probleme pe care acestea le ridică. Printre ele: prețul energiei, conectarea la sistemul de transport și distribuție a energiei sau faptul că sunt în mare măsură dependente de condițiile atmosferice, neoferind o siguranță în ceea ce privește cantitatea de energie livrată. Președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților, Sándor Bende, a abordat problema prețului, dar și a absenței viziunii pe termen lung.

Sándor Bende: Energia verde o fi mai ieftină, o fi mai competitivă? Ajută viața din Europa, din Uniunea Europeană, din România? Ajută companiile să fie competitive pe piață? Până la urmă, unde ajungem? Toată industria ne vom așeza în exteriorul Uniunii Europene, acolo unde nu sunt condiții de genul acesta? Nu cumva să înțeleagă cineva că sunt împotriva energiei regenerabile, dar un echilibru și niște pași mai precauți ar trebui să încercăm să facem. Lipsește cu desăvârșire și este foarte acută problema, o strategie energetică a României. Se lucrează acuma, s-ar putea, în sfârșit, să avem. Este foarte important ca să știm exact cât eolian dorim să producem în următoarele 30 de ani, cât fotovoltaic, unde, în care zonă? Aceste capacități, cum vor fi racordate la rețeaua de transport?

Și președintele Consiliului concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că valul al doilea de investiții în capacități de producție de energie regenerabilă se conturează a fi mai mare decât cel din urmă cu peste un deceniu și, făcând referire și la prosumatori, atrage atenția că integrarea atâtor consumatori și producători variabili, care oferă foarte puțină predictibilitate, va implica eforturi din partea companiilor de transport și distribuție, o provocare pentru care nu sunt încă adaptați toți cei din domeniu.