"România - stare de alertă" - Invitat: ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru

''România - stare de alertă"- Realizator: Mihaela Ştefan - Guvernul a prelungit starea de alertă cu 30 de zile. Decizia intră în vigoare de astăzi. De asemenea, a fost stabilit şi un nou set de măsuri de relaxare. se deschid grădiniţele, magazinele din mall-uri şi se reia activitatea în sălile de fitness, cu respectarea unor măsuri pentru siguranţa sanitară. Sunt, de asemenea, permsie slujbele religioase în interiorul bisericilor, dar cu respectarea distanţării fizice şi cu purtarea obligatorie a măştilor. Mai multe discutăm chiar acum cu invitatul nostru de la această oră, ministrul sănătăţii, domnul Nelu Tătaru. Bună ziua şi bine aţi venit!

Nelu Tătaru: Bună ziua!

Realizator: Domnule ministru, părerile sunt împărţite pro şi contra. Care ar fi argumentele pentru prelungirea stării de alertă?

Nelu Tătaru: Discutăm strict medical epidemiologic, din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, Institutului Naţional de Sănătate Publică. Suntem într-o stare de alertă medicală. Dacă ea a fost şi decretată sau şi declarată ca urmarea unei hotărâri de guvern, este cu atât mai bine, încât ne creează pârghiile şi oportunităţile pentru a putea opri eventualele efecte nedorite. Suntem încă pe aceeaşi pantă descendentă. Suntem ntr-o zi n acre avem 345 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în care am avut în ultimele 24 de ore 14 decese. Suntem la 170 de cazuri în terapie intensivă. Suntem pe o pangtă descendentă. Suntem şi în urma a trei perioade de relaxare. În aceste trei perioade de relaxare ne aşteptam sa avem o creştere progresivă, nu exponenţială, ceea ces e şi întâmplă, dar în acelaşi timp avem şi acele ordine de ministru, care acoperă aceste activităţi care au fost relaxate, în vederea stabilirii unor norme de desfăşurare şi funcţionare a acestor activităţi. Atâta timp cât respectăm aceste norme, putem spune că avem o evoluţie favorabilă, chiar dacă avem o creştere uşoară a numărului de cazuri noi, dar avem o evoluţie favorabilă şi ne putem gândi pentru 1 iulie la un nou val de relaxare.

Realizator: Spuneţi-mi, vă rog, aţi discutat cu opoziția? Astăzi am aflat că această stare de alertă, prelungirea de fapt, nu va fi votată în parlament. Guvernul doar a informat că se va prelungi starea de alertă.

Nelu Tătaru: Sunt discuţii care se poartă la nivelul delegaţiilor parlamentare tocmai pe această temă. Noi avem datoria de a asigura sănătatea şi de a respecta tot ce înseamnă indicaţiile şi precauţiile pentru a avea nişte rezultate pozitive pe finalul acestui prim episod pandemic.

Realizator: Am văzut, din păcate, și persoane care nu respectă deciziile autorităților, mai ales în ceea ce privește folosirea măștii de protecție. Nu știu, trebuie luate mai multe măsuri, poate mai severe, de impunere a acestor reguli?

Nelu Tătaru: Cred că aceste măsuri pe care le-am dat sunt suficiente. Rămâne doar ca toţi cei implicaţi: INSP, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, cei care sunt puşi să vegheze, precum şi populaţia civilă să respectăm nu numai dintr-un spirit civic aceste recomandări. Respectarea acestor recomandări - şi mă repet - sunt cele care ne vor duce la o evoluţie favorabilă şi la o viaţă normală pe care o vrem spre sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august.

Realizator: Spuneaţi la începutul intervenţiei noastre că vorbim astăzi despre 345 de noi cazuri. A fost luat în calcul și un scenariu în care ar putea crește din nou numărul de cazuri?

Nelu Tătaru: Sunt luate în calcul mai multe scenarii, cu un număr de cazuri care cresc şi exponenţial şi atunci gândiţi-vă că fiecare dintre noi ca factor de decizie trebuie să luăm acele decizii stipulate în ordinele de ministru, dar şi permise de stare de alertă, pentru a putea identifica, izola anumite grupuri, anumite localităţi, acolo unde avem o transmitere comunitară accentuată. Fiecare caz în parte este analizat într-o anchetă epidemiologică. Acolo unde se constituie focare, acele focare sunt izolate. La fel, particular, discutăm evoluţia din fiecare judeţ, evoluţia de la zi la zi, săptămânală şi în funcţie de această evoluţie putem face şi o prognoză.

Realizator: O decizie foarte aşteptată de oameni: slujbele religioase se pot desfășura acum și în interiorul bisericilor. Care sunt condițiile care trebuie respectate, în această situație?

Nelu Tătaru: Sunt acele precauţii pe care le avem şi la celelalte ativităţi pe care le-am dat până acum, cu niște reguli suplimentare. Dacă la celelalte activităţi rămânea distanţarea fizică, regulile de igienă, circuitele separate, aici se impune şi o suprafaţă pentru fiecare enoriaş în interiorul bisericii de patru metri pătrați, doi metri între persoane, iar numărul de persoane, vă daţi seama, depinde foarte mult de suprafaţa bisericii. Regula de bază rămâne dezinfecția spațiilor comune, a obiectelor de cult, precum și purtatul măştii în interior.

Realizator: În privința persoanelor care revin în țară după ce au călătorit în străinătate, ce s-a decis în privința lor?

Nelu Tătaru: Conform INSP, avem raportat o dată la șapte zile țările care sunt sau au un indice sub cinci, acel indice mediu pe ultimele 14 zile de cazuri noi la un milion de locuitori./aburtica/aionescu/Toate ţările care au indice sub cinci reevaluate la şapte zile sunt cele în care dacă ne întoarcem din aceste ţări nu intrăm în izolare la domiciliu.

Realizator: Pentru ascultători noștri care au deschis radioul puțin mai târziu, suntem în direct cu ministrul sănătății, domnul Nelu Tătaru. Domnule ministru, care sunt măsurile următoare și nu se poate să nu ne întrebăm când ar putea fi ridicată starea de alertă, care astăzi tocmai a fost prelungită?

Nelu Tătaru: Starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile. Noi vom face evaluări în primele 14-15 zile, avem acest termen medical în care se poate consuma o boală şi recomandă şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi practică fiecare ţară în parte. Vom face această evaluare, iar la 1 iulie vom avea şi un nou set de măsuri de relaxare, dacă toate lucrurile merg în direcţia pe care o urmărim, dar, mă repet, doar cu respectarea regulilor.

Realizator: Ne uităm puțin și către unitățile de spitalizare, acolo s-au schimbată cumva procedurile?

Nelu Tătaru: Procedurile s-au schimbat în sensul că spitalele care erau suport COVID sunt reevaluate în această perioadă de către Direcţiile de Sănătate Publică. Reevaluarea se face particular pentru fiecare spital în parte, pentru a putea vedea ce patologie COVID mai este, dacă acestă patologie poate fi redirecţionată către spitalele de fază I, fază II sau într-un corp separat, iar aceste spitale odată reevalute de DSP-uri cu circuite şi structuri revenite pentru patologia non-COVID să poată primi patologie non-COVID. Celelalte spitale de fază III, cum erau spitalele judeţene care până aucm îngrijeau patologie non-COVID, dar pe perioada stării de urgenţe a fost restricţionată patologia cronică, de la începutul stării de alertă, deci de acum 30 de zile, pot primi patologia cronică fără nicio problemă. Ţine foarte mult de managementul acelor unităţi, de programarea internărilor, pentru a nu mai vedea acele cozi care erau la porţile spitalelor, precum şi respectarea regulilor circuitelor. Totuşi suntem, chiar dacă este o patologie non-COVID, într-un context de infecţie COVID de pandemie.

Realizator: Domnule ministru, din câte știți dumneavostră care este situația cu bebelușul infectat cu COVID, acel bebeluș care s-a născut la maternitatea din Sibiu? Din câte știm, există doar două astfel de cazuri în lume.

Nelu Tătaru: Sunt evaluări care se fac în ancheta epidemiologică şi când vom avea răspunsul îl vom comunica.

Realizator: Persoanele decedate în această perioadă au decedat din alte cauze sau din cauza infectării cu noul coronavirus?

Nelu Tătaru: O parte dintre aceste persoane au o cauză strictă, care nu aveau comorbidităţi. Este cea a decesului din insuficienţe respiratorii şi cardiovasculară secundară dată de infecţia cu coronavirus. Celelalte care aveau patologii cronice, infecţia cu coronavirus nu a făcut decât să grăbească acest deces, dar păstrând acea transparenţă pe care am abordat-o de la început, am evaluat şi am declarat toate decesele care aveau şi infecţie cu coronavirus.

Realizator: Ne putem aştepta la un al doilea val şi dacă da, suntem pregătiți?

Nelu Tătaru: Ne putem aştepta şi la un al doilea val. Noi avem o evaluare continuă, să terminăm acest prim val, să facem o evaluare şi prin studiul /.../ prevalenţă de peste vară, să pregătim spitalele care, în acest moment, şi-au făcut stocuri, dar trebuie să avem stocuri suficiente în eventualitatea unui al doilea val şi în eventualitatea unui val asemănător cu acesta. Dacă testul de seroprevalenţă ne va arăta că suntem imunizaţi într-un oarecare procent, atunci putem să ne gândim la val mic. Dacă suntem imunizaţi într-o proporţie mică, dacă contextul mondial şi european este la fel ca cel pe care l-am avut la începutul acestei pandemii, adică cu focare în exterior, ne putem aştepta şi la un al doilea episod un pic mai greu.

Realizator: Deci în acest moment nu putem spune categoric că partea cea mai grea a trecut.

Nelu Tătaru: Nu putem spune. Uitaţi-vă că vizavi de ce se întâmplă în ţările din jurul nostru, reapar focare. Noi avem focare noi încă în desfăşurare, avem focare care se constituie şi în zilele din urmă. Avem corp medical infectat, avem cămine de bătrâni, avem cămine de asistaţi neuropsihic, cei care lucrează în aceste cămine, avem unităţi care şi-au reluat activitatea, şi atunci la testare vedem că cei care trebuiau să lucreze acolo sunt infectaţi. Rămân evaluări pe care le facem şi în aceste comuonităţi, dar rămân evaluările pe care le urmărim, odată cu relaxările, de transmitere comunitară. /Dacă transmiterea/ comunitară se reia, atunci ne gândim în acele zone /.../

Realizator: Şi pentru spuneaţi de ţările din jurul nostru, în ce situaţie se află România în comparaţie cu alte ţări? Vorbeaţi la un moment dat că România se află la un indice de 8,50 spre deosebire de Italia, Franta, Spania, Belgia ş.a.m.d. Ce înseamnă asta?

Nelu Tătaru: Înseamnă că acel indice era cel care ne reprezenta pe noi în ultimele 14 zile, o medie zilnică a numărului de cazuri noi la un milion de locuitori în acea comunitate, în acea ţară. Aveam o transmitere înainte de relaxare în jur de opt. Odată cu creşterea numărului de cazuri zilnice noi, ne gândim că acest indice poate creşte şi la noi. Celelalte ţări din jur au constatat şi ele odată cu măsuri de relaxare creşteri, dar sunt creşteri progresive, nu creşteri exponenţiale. Noi urmărim fiecare ţară în parte. Putem gestiona în acest moment fenomenul pandemic de la noi, dar nu-l putem gestiona singuri şi populaţia trebuie să înţeleagă că orice relaxare are nişte norme de aplicare în vederea desfăşurării şi funcţionării în aceste activităţi. Atât timp cât respectăm fiecare dintre noi, vom putea avea un parcurs favorabil, vom putea zilele şi săptămânile următoare, în funcţie şi de evoluţia europeană să redeschidem pentru anumite ţări, care în acest moment intră în izolare când se întorc cetăţenii noştri sau cetăţenii din acele ţări, să redeschidem acele ţări, precum şi transportul.

Realizator: Pe de altă parte, nu putem să nu ne gândim la un vaccin pe care îl aşteaptă toată lumea şi, foarte important, din câte am înţeles, România s-a înscris în sistemul european pentru vaccin. Ce presupune acest lucru?

Nelu Tătaru: După cum ştiţi, acum o lună de zile, când la nivelul comunităţii europene s-au făcut donaţii şi noi am făcut donaţii pentru un vaccin. Este o firmă care este avansată în introducerea acestui vaccin, în care am avut şi noi discuţii şi avem discuţii cu dânşii. Mâine mă voi întâlni cu directorul regional pentru Europa de Est şi vom vedea şi stadiul acestui vaccin.

Realizator: Deci mesajul dumneavoastră către populaţie ar fi să fim în continuare vigilenţi şi precauţi.

Nelu Tătaru: Să fim precauţi, să ne bucurăm de relaxare, dar să fim precauţi.

Realizator: Domnule ministru, vă mulţumesc pentru intervenţia la Radio România Actualităţi.

(Transcriere RADOR)

(RS)