România-Stare de Alertă: Colonelul Ionel Anghelina, directorul DGRU - MApN

Emisiunea: "România - Stare de alertă" - Realizator: Ionuţ Dragu - Vorbim în continuare despre piața muncii din România, în contextul pandemiei de COVID-19. Şi vă spuneam că armata este foarte căutată în această perioadă, deși nu mai este obligatorie.

Tot mai multe persoane însă se îndreaptă spre o carieră militară, și nu vorbim aici de cei care vor să urmeze o școală militară, ci de civili care vor să lucreze în armată.

Dezbatem așadar subiectul împreună cu o voce autorizată, astăzi, colonelul Ionel Anghelina, directorul Direcției Generale Resurse Umane a MApN.

Bună ziua, domnule colonel! Şi bun venit la Radio România Actualități!

Col. Ionel Anghelina: Bună ziua, dumneavoastră şi ascultători noştri!

Realizator: Cât de mult a crescut de la izbucnirea pandemiei cererea de intrare în serviciul militar, de a îmbrăca haina militară?

Col. Ionel Anghelina: Noi o creştere o avem tot timpul. În ultimii 3 ani, cifrele vorbesc, de la 15.500, în 2018, creșterea a fost constantă, 20.800, în 2019, și, iată, în 2020, 31.500 de aplicanți, cu 11.000 aproape mai mult decât anul trecut. Nu aş spune că acest lucru se datorează sau este cauzat de coronavirus sau de pandemie, ci, dimpotrivă, faptul că armata este un brand care atrage. Seriozitatea, mediul de lucru, coeziunea echipelor în care se desfășoară activitatea fac ca armata să fie bine apreciată de toți cei care au avut ocazia să lucreze sau își doresc să lucreze în armată.

Realizator: Totuși reprezintă armata o opțiune atunci când găsirea unui loc de muncă este o adevărată provocare, mai ales în vremurile pe care le trăim?

Col. Ionel Anghelina: Este o opţiune permanentă şi pe mai multe paliere, de la un absolvent de clasa a VIII-a care își poate exprima opțiunea să ajungă într-un Colegiul Național Militar, după care poate să aplice pentru Academia a unei categorii de forțe și să ajungă într-un total de 8 ani ofițer; există posibilitatea ca și cei care au trecut de o anumită tinerețe, ca să zic așa, să aplice până la vârsta de 45 de ani şi să devină soldat sau gradat profesionist şi, în unele cazuri, chiar subofiţer sau maistru. Limitele de vârstă variază în funcție de categoria de personal şi aş vorbi de 24 de ani, în general, pentru aviație, naviganţi, pentru piloți, 26 de ani este vârsta maximă pentru toți cei care doresc să ajungă ofiţeri, în afară de piloți, și 28 de ani la maiştri militari, iar 45 de ani este pentru cei care vor dori să ajungă în armată pe aşa-zisa filieră indirectă, adică ei deja au o specializare în viața civilă și aplică să devină ofiţeri, subofiţeri sau maiştri în domenii specializate pe care armata nu le formează prin sistemul propriu de instituții militare.

Realizator: Poate că ar fi trebuit să încep altfel, domnule colonel Ionel Anghelina: aplicant Ionuț Dragu, vreau în Armata Română. Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un tânăr care dorește să intre în rândurile militarilor?

Col. Ionel Anghelina: Primul pas pe care un tânăr ar trebui să-l facă, să acceseze site-ul recrutare.mapn, este cel mai ieftin și îi oferă cele mai bune informații în timp real. Iar dacă acolo găsește ceva interesant și vrea să facă pasul următorul, este să se ducă la biroul informare-recrutare din județul sau din sectorul de care aparține, și acolo i se deschide o fișă de contact, primește de la personal autorizat răspunsuri la toate întrebările pe care prezumăm că nu le-ar fi găsit pe site, având în vedere specificul fiecăruia. Acest lucru se poate întâmpla oricând în decursul unui an.

Realizator: Am amintit de o vârstă maximă, dacă aș putea spune...

Ionel Anghelina: Da.

Realizator: Totuși, serviciul militar, pe lângă pregătire, profesionalism și devotament față de patrie, impune și foarte multe reguli, multă disciplină, dar și o limită de vârstă inferioară de la care poți visa o carieră militară. Care ar fi această vârstă minimă?

Ionel Anghelina: Da. Vârsta minimă este clar 18 ani, este vârsta majoratului, în care fiecare tânăr poate să-și ia propriile decizii.
Realizator: Am înțeles. Acum, dacă pentru ofițer studiile superioare sunt absolut obligatorii, ce studii ar fi necesare pentru un tânăr care dorește să devină soldat profesionist, subofițer sau maistru miliar?

Ionel Anghelina: E vorba de învăţământul general obligatoriu, adică 10 clase. Nu este nevoie de bacalaureat, nu trebuie să fi terminat liceul. Este condiția minimă: învăţământ general obligatoriu.

Realizator: Și cât de des se fac recrutări în armată și, mai ales, de unde pot obține cei interesați informațiile suplimentare?

Ionel Anghelina: Recrutări se fac în funcție de categoria de personal. Practic, din octombrie până undeva în luna iunie, dar sunt etapizate în funcție, exact cum v-am spus, de categoria de personal. Primii care sunt targetați, ca să spun așa, sunt absolvenții de clasa a VIII-a, care până în luna martie cam încheie partea de recrutare și selecție și urmează după aceea admiterea în lunile mai, iunie, în funcție de calendarul care se stabilește în fiecare an. Urmează cei din învățământul superior, care undeva până în aprilie trebuie să își exprime opțiunile, și după aceea postliceal, învățământul postliceal, adică maiștri, subofițeri, până luna următoare, în mai. Asta este o regulă generală, dar graficile de recrutare și selecție sunt publicate în fiecare an pe site-ul de care v-am spus recrutare.mapn, pe pagina de Facebook, de asemenea, Recrutare MApN și pe site-ul Direcției Generale Manegement Resurse Umane.

Reporter: Și după ce am trecut de acest hop, să îi spunem așa, și am fost acceptați, ce-i așteaptă pe cei care au reușit să treacă de această fază, această etapă?

Col. Ionel Anghelina: Să exemplificăm pentru soldați și gradați profesioniști. Este cel mai facil ca să acceseze cariera militară - și aici vorbim de o primă perioadă de instrucție pentru cei care nu au mai avut niciodată de-a face cu armata, nu au trecut prin nicio pregătire militară anterioară, este o pregătire de 5 luni, separată în două module, primul modul de pregătire militară generală și celălalt de specialitate, ambele module se desfășoară în centrele de instrucție special destinate. Pe perioada primului modul beneficiază și de o indemnizație, care se ridică la 50% din solda de funcție, și cu modulul al doilea, practic, au salariul pe care l-ar avea în momentul în care încheie această pregătire.

Reporter: Am înțeles.

Col. Ionel Anghelina: Este salariul de soldat profesionist.

Reporter: Domnule colonel, noi vă mulțumim pentru timpul acordat la Radio România Actualităţi, mai ales pentru răspunsurile la întrebări. Sunt sigur că sunt mult mai multe întrebări, dar cred că cel mai bine este să vină direct prin căile pe care le-am menționat astăzi, pe frecvențele RRA.

Col. Ionel Anghelina: Și eu vă mulțumesc.

Reporter: Despre cererea tot mai mare a românilor pentru o carieră militară am stat de vorbă cu directorul Direcției Generale Resurse Umane a MApN, domnul colonel Ionel Anghelina. Vă mulțumim încă o dată. Cei intersați pot intra online pentru a afla toate detaliile.

(RS)