România şi Ungaria, dialog pe tema limbilor minorităţilor

Potrivit MAE român, situaţia utilizării limbilor de către persoanele aparţinând minorităţii română în Ungaria este unul din subiectele constante ale dialogului bilateral româno-maghiar specializat în domeniul protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Precizarea MAE vine după ce Consiliul Europei a recomandat Ungariei să elaboreze o strategie pe termen lung pentru protejarea şi promovarea limbilor minorităţilor, între care şi română.

Subiectul este abordat periodic în comitetul de specialitate româno-ungar, unde sunt propuse proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale şi sunt examinate situaţii problematice ale minorităţii române din Republica Ungară şi ale minorităţii maghiare din România, după care Comitetul formulează recomandări pentru ambele părţi.

Recomandări româneşti pentru Ungaria

La ultima şedinţă a comitetului, finalizată cu încheierea celui de-al şaptelea Protocol în domeniu, pe 14 iulie 2009, au fost formulate recomandări punctuale şi exprese pentru asigurarea unei utilizări adecvate a limbii române de către persoanele aparţinând minorităţii române în Ungaria.

Se prevede încurajarea folosirii limbii materne de către minorităţi, în structurile reprezentative - o chestiune foarte importantă în ceea ce priveşte structurile reprezentative româneşti din Ungaria, stimularea redactării şi editării de manuale pentru minoritatea română, dotarea bibliotecilor din Ungaria cu cărţi în limba română, şi sprijin financiar pentru publicaţiile în limba română „Foaia Românească” şi „Cronica”.

Angajamentele ungare

Conform aceluiaşi protocol, partea maghiară trebuie să ia măsuri de încurajare a studiului limbii române la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea sa generaţiilor viitoare, asigurarea cu manuale a şcolilor cu predare în limba română, participarea autorilor români de manuale la elaborarea de astfel de manuale în limba maternă pentru comunitatea românească din Ungaria.

Alte angajamente ale autorităţilor ungare sunt înfiinţarea unui centru de perfecţionare al cadrelor didactice care predau limba română şi încadrarea unui număr corespunzător de angajaţi în cadrul programului de limba română al radiodifuziunii ungare.

Minorităţile în şedinţele comune

În cadrul celor patru sesiuni ale şedinţelor comune de guvern desfăşurate până în prezent, au fost stabilite o serie de proiecte culturale şi educaţionale care să vină în sprijinul minorităţii române din Republica Ungară şi a minorităţii maghiare din România, printre care şi urmărirea reglementării problemelor învăţământului în limba română din Ungaria sau extinderea numărului de burse, tabere şi cursuri.

Într-o informare pentru Radio România, MAE consideră că obiectivele părţii române şi acţiunile diplomatice se subscriu pe deplin concluziilor documentului elaborat de Consiliului Europei în ce priveşte utilizarea limbilor minoritare în Ungaria: necesitatea promovării de către Ungaria a unei politici pe termen lung pentru protecţia limbilor minoritare, încurajarea înfiinţării şcolilor bilingve, la toate nivelurile de învăţământ, ameliorarea situaţiei financiare pentru sprijinirea învăţământului în limbile minoritare.

Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale – parte a Comisiei Mixte interguvernamentale de colaborare si parteneriat activ intre România şi Republica Ungară – a fost înfiinţat imediat după semnarea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, din anul 1996.

Este principalul mecanism de dezbatere a problemelor ridicate atât de minoritatea românească din Ungaria, cât şi de minoritatea maghiară din România. Comitetul are ca scop propunerea de proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi examinarea şi soluţionarea eventualelor situaţii problematice ale minorităţii române din Republica Ungară şi ale minorităţii maghiare din România. Între membrii Comitetului se regăsesc reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, cât şi ai minorităţilor naţionale.

În perioada 1997-2009 s-au desfăşurat şapte sesiuni de lucru ale Comitetului, fiind semnat câte un Protocol după fiecare sesiune. Protocolul fiecărei sesiuni inventariază recomandările cuprinse în protocolul anterior, modul în care acestea au fost realizate şi, de asemenea, face noi recomandări pe baza analizei situaţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări.