România se pregăteşte de recensământ

Cu două săptămâni înaintea recensământului populaţiei şi a locuinţelor, pregătirile autorităţilor sunt în plină defăşurare.

Institutul Naţional de Statistică a angajat peste 130.000 de persoane în acest scop, dar problema este ca oamenii să şi răspundă întrebărilor acestora.

Asta pentru că, în primăvară, la aşa-numitul "recensământ de probă", au existat situaţii în care cetăţenii nu au vrut practic să fie număraţi.

Autorităţile atrag atenţia asupra necesităţii implicării serioase în această acţiune.

În plus, este important ca populaţia de etnie romă să participe la recensământ şi să-şi asume apartanenţa, pentru că de estimarea cât mai corectă depinde cuantumul fondurilor europene ce ar fi putea fi alocate pentru integrarea sa socială.

Ideea de la care pleacă orice recensământ este că rezultatul său poate fi bază pentru politici sociale.

În acelaşi timp, veridicitatea sa se bazează doar pe spiritul civic sau corectitudinea celor care deschid uşa.

Cu alte cuvinte, autorităţile sunt la mâna cetăţenilor României, fie ei români, maghiari, germani sau romi.

Ascunderea identităţii etnice, doar la unele minorităţi

În urma ultimului recensământ, cel din 2002, s-a constatat o problemă: persoanele de etnie romă erau mai puţine pe hârtie decât în realitate.

"535.000 de persoane. Este, categoric, o valoare subevaluată - în privinţa aceasta toată lumea este de-acord, dar ea a trebuit să fie luată ca atare pentru că recensământul se face pe bază de liberă declaraţie şi, ca atare, dacă doar atâţia şi-au asumat etnia, atâţia apar în statistici şi atâţia au fost luaţi în consideraţie în toate programele de integrare", a declarat Vladimir Alexandrescu, director de comunicare de la Institutul Naţional de Statistică.

Ascunderea identităţii etnice nu este însă atât de pregnantă la alte minorităţi, cum ar fi cea maghiară sau cea germană.

Preşedintele Institutului Media pentru Diversitate, Vasile Ionescu, spune că soluţia stă în schimbarea mentalităţii ambelor tabere.

Dacă romii trebuie respnsabilizaţi sau integraţi, românii au în schimb o problemă: rasismul.

"Acum, sociologic vorbind, se spune aşa: că dacă 10% din merele dintr-un coş sunt stricate, merele acelea se trimit înapoi, adică e nevoie de doar 10%. Credeţi că avem de-a face cu mai mult de 10% sau măcar cu 10% din români care sunt rasişti? Da", a declarat Vasile Ionescu.

Directorul executiv al Fundaţiei "Romani Criss", Magda Matache, atrage atenţia că etnicii români se comportă diametral opus cu două minorităţi.

"Avem un grup etnic al maghiarilor, cărora le refuzăm să-şi creeze simbolurile lor tradiţionale, să aibă autonomie culturală, mergem împotriva lor, dar în egală măsură încercăm cu atâta forţă să demonstrăm că, de fapt, romii nu sunt români. Adică am vrea să rămână maghiarii cetăţenii români, dar pe romi am vrea cumva să-i enclavizăm", spune Magda Matache.

Aşadar, un posibil răspuns la problema ascunderii identităţii rome are legătură cu tensiunea dintre român şi romi, cu tarele de mentalitate şi comportament împărtăşite de ambele etnii.

Însă cum mentalitatea nu poate fi schimbată de la o zi la alta sau măcar până la rceensământ, cineva trebuie să gândească o soluţie.

Aşa că autorităţile fac campanii de informare, iar recunoaşterea etniei rome poate aduce avantaje: fonduri europene speciale.

"Pentru această etnie, 17,5 miliarde de euro, pentru următorii 2 ani, în 12 ţări europene, între care şi România", a declarat Vladimir Alexandrescu.

ONG-urile de profil fac şi ele campanii. Reprezentanţii acestora spun însă că, în condiţiile în care presa şi politicul par dezinteresaţi de subiect, mersul din uşă-n uşă rămâne cea mai bună soluţie.