România preia preşedinţia rotativă a IHRA

România preia de astăzi preşedinţia rotativă a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului- IHRA pentru o perioadă de un an.

Organizaţia interguvernamentală creată în 1998 reuneşte 31 de ţări şi printre obiectivele sale se numără promovarea activităţilor educative, comemorative şi de cercetare a Holocaustului.

La ceremonia organizată la ambasada ţării noastre din Berlin, reprezentantul Ungariei îi va preda funcţia ambasadorului Mihnea Constantinescu.

Din delegaţia care va participa astăzi la ceremonie face parte şi directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Alexandru Florian. Acesta punctează semnificaţiile momentului şi câteva din evenimentele care vor urma, într-un interviu acordat Angelei Cerven.

Reporter: Care sunt semnificaţiile preluării de către România a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului?

Alexandru Florian: "Această organizaţie internaţională, din care fac parte peste 30 de ţări, recunosc astfel faptul că statul român, guvernul, Administraţia prezidenţială, instituţiile centrale ale statului român, după asumarea responsabilităţii Holocaustului din România, după raportul Comisiei Wiesel din 2004, au avut grijă să construiască memoria publică a victimelor Holocaustului, să promoveze politici publice prin care istoria Holocaustului din România să fie cunoscută aşa cum a fost. Au avut grijă să promoveze memoria evreilor şi romilor care au fost exterminaţi în această perioadă şi astfel, statul român se înscrie în trendul ţărilor civilizate şi cu regimuri politice democrate, care îşi asumă trecutul".

Reporter: S-au conturat evenimentele care vor avea loc?

Alexandru Florian:" Vor urma două reuniuni oficiale ale IHRA în România. Este vorba despre reuniuni între experţi privind cercetarea academică, promovarea memoriei, dezvoltarea programelor educaţionale şi alte asemenea posibile proiecte pentru a promova istoria Holocaustului. România şi-a propus, prin coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, să organizeze o serie de evenimente.

Eu am să menţionez numai câteva. Este vorba de două expoziţii itinerante. Una va fi dedicată memoriei pogromului de la Iaşi din iunie 1941. Cea de-a doua expoziţie pe care o va itinera Ministerul Afacerilor Externe este dedicată neevreilor care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în teritoriul României de astăzi sau în teritoriile administrate atunci de România - Basarabia, Bucovina şi Transnistria - au avut iniţiativă şi în mod voluntar, au salvat cel puţin viaţa unui evreu. Este vorba de acea recunoaştere a statului Israel şi de conferire a diplomei de "Drept între popoare". Deci, va fi o expoziţie dedicată unor cetăţeni români neevrei care au obţinut titlul de "Drept între popoare" de la statul Israel.

Tot în coordonarea MAE se vor organiza două programe de pregătire legate de istoria Holocaustului şi de felul în care astăzi, în România sau în alte ţări europene este legiferată, deci există legi de promovare a memoriei şi de interzicere a acelor acţiuni publice care îşi propun să nege, să nu recunoască victimele Holocaustului. Institutul "Elie Wiesel" este cel care va organiza între 28 şi 29 iunie o serie de evenimente comemorative şi cultural-educative la Iaşi în legătură cu împlinirea a 75 de ani de la pogromul care a avut loc acolo în 1941".