România participă la cel de-al 18-lea Summit al Francofoniei, la Djerba, în Tunisia

Pe insula Djerba din Tunisia, începe astăzi cel de-al 18 sommet al francofoniei, la care participă reprezentanţi din cele 54 de state membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, între care şi România, plus alte 30 de ţări cu statut de observator.

Reuniunea de anul acesta are loc la o distanţă de patru ani, după precedenta întâlnire organizată în Armenia, pentru că în 2020 a fost pandemia, iar anul trecut, din cauza crizei politice din Tunisia.

"Conectivitate în diversitate, sectorul digital, efectele de dezvoltare şi solidaritate în spaţiu francofon" este tema de dezbatere aleasă de francofoni, reuniţi la Djerba, în Tunisia.

Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din lumea francofonă va evalua bilanţul organizaţiei de la ultimul sommet, va defini orientările pentru perioada următoare şi va aproba cadrul strategic de dezvoltare pe viitorii 10 ani.

Summitul marchează totodată preluarea de către Tunisia a preşedinţiei francofoniei pentru următorii doi ani.

Spaţiul fracofon, pe lângă ataşamentul la limba şi la cultura franceză, doreşte să avanseze nu doar în dezvoltarea de proiecte comune culturale sau în domeniul educaţiei, ci şi în intensificarea cooperării economice între statele membre.

După cum anunţă un comunicat al preşedinţiei Franţei, Reuniunea francofoniei va fi o oportunitate pentru preşedintele Emmanuel Macron de evalua, cu partenerii săi, proiectele puse în practică până acum şi de a propune noi iniţiative comune de promovare a francofoniei, în special în spaţiul digital.

De asemenea, liderul francez doreşte să relanseze francofonia ca pe o comunitate de valori puse în slujba dialogului şi a bunei înţelegeri, într-un context internaţional marcat de crize şi de riscul unei noi împărţiri a lumii. Dacă reuniunea şefilor de stat şi de guvern are loc astăzi, Francofonia este sărbătorită pe insula tunisiană Djerba de peste o săptămână, în special în "Village de la Francophonie", "Satul Francofoniei".

Ca de fiecare dată, în acest spaţiu de convivialitate, de schimburi culturale artistice, deschis deopotrivă participanţilor la sommet şi publicului larg, numeroase ţări şi-au amenajat propriul stand, unde îşi prezintă frumuseţile şi specificul naţional, îşi promovează turismul şi cultura, tradiţiile şi meşteşugurile. "Satul Francofoniei" este şi scenă pentru reprezentaţii artistice, spectacole, expoziţii, conferinţe pentru toate gusturile şi interesele.

România se prezintă cu un stand foarte bine organizat şi inspirat, plin de culoare, la a cărui realizare au participat Ministerele de Externe, Culturii şi Turismului, fiind şi foarte bine plasat, vecin cu cel al Franţei.

Corneliu Cîrstea, secretar general adjunct în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului: Standul este foarte frumos, este chiar la intrare în "Village-ul Francofoniei", este conceput în cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Pe unul din pereţi sunt expuse bluze populare româneşti. Pe panoul albastru este expusă harta României cu toate provinciile, iar pe peretele roşu sunt expuse mai multe poze cu meşteşuguri din România. Au fost foarte mulţi vizitatori la stand, în fiecare zi, începând din data de 13, când a fost deschiderea, în prezenţa ministrului culturii din Tunisia. Am oferit foarte multe pliante şi date, relaţii despre posibilităţile de a vizita România, despre oferta turistică.

De expoziţia de costume populare autentice româneşti s-a ocupat Iuliana Bălan, muzeograf la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti:

Iuliana Bălan: A stârnit un interes foarte mare pentru vizitatori. 90% dintre ei au zis că broderia de pe cămăşile noastre seamănă foarte mult cu broderia de pe portul lor popular. Noi am adus cămăşi populare de femeie şi de bărbat. Am ales în mod special camaşa cu altiţă, pentru că la sfârşitul acestui an dorim să introducem cămaşa cu altiţă în patrimoniul material UNESCO.

Şi este adevărat, vizitatorii au admirat expoziţia de costume populare de la standul românesc.

-: Am venit aici să descoperim lucruri noi. Sunt foarte frumoase aceste costume, care seamănă oarecum cu unele tunisiene, ca tip de ţăsătură, culori, chiar se aseamănă cu unele dintre hainele noastre tradiţionale.

În ton cu spiritul francofoniei, organizatorii au adus din România opera sculptorului Aurel Vlad, "Bucuria întâlnirii", realizată în 1954, ce prezintă un grup de oameni, un îndemn la reflecţie faţă de ceea ce înseamnă comunicarea, memoria colectivă, împărtăşirea valorilor comune, după cum mi-a confirmat un tânăr, pe care l-am surprins fotografiind-o.

-: Îmi place mult această operă de artă, spune multe lucruri, iar apoi, fiecare, poate vedea şi înţelege altceva, în funcţie de gândurile şi imaginaţia sa.

Reporter: Summitul Francofoniei se desfăşoară sub supravegherea unui sistem de securitate excepţional. Circulaţia rutieră a fost restricţionată încă de jpo pe unele rute, pe unde urmau să sosească şefii de stat şi de guvern, alte personalităţi participante la summit.

De altfel, a fost aleasă să-l găzduiască insula Djerba, nu doar pentru frumuseţea sa, capacităţile excelente de cazare de care dispune, ci şi pentru faptul că este mult mai uşor de securizat decât un oraş tunisian mare de pe continent.

În ultimii ani nu de puţine ori, Tunisia a fost scena unor atentate teroriste islamiste sângeroase, printre cele mai dramatice fiind cele din 2015, în martie, la Muzeul Bardo din Tunis şi în iunie, pe plaja din staţiunea turistică Sousse, ambele soldate cu zeci de morţi, majoritatea turişti europeni.