România "nu e nici ţară de tranzit şi nici de destinaţie pentru emigranţi"

România nu este nici ţară de tranzit şi nici destinaţie pentru fluxul refugiaţilor, dar promite, prin preşedintele Klaus Iohannis, sprijin şi mai bună colaborare cu ţările de la graniţa fenomenului, precum şi o implicare crescută în acţiunile Frontex.

România este, după Germania, cel mai mare contributor la organismul european însărcinat cu protejarea graniţelor externe ale Uniunii.

"România participă la efortul colectiv al statelor din Uniunea Europeană pentru a gestiona criza refugiaţilor, chiar dacă nu este nici ţară de tranzit, nici destinaţie finală pentru fluxul de refugiaţi", a declarat preşedintele Klaus Iohannis după ce a participat la Bruxelles, la reuniunea privind fluxurile migratorii din zona Balcanilor de Vest.

Şeful statului a precizat că, după mai multe dezbateri, s-a decis sporirea capacităţilor de recepţie a refugiaţilor în Grecia şi în celelalte ţări aflate pe ruta migratorie din Balcanii de Vest.

"Această creştere se va face cu sprijinul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, iar în cazul în care capacităţile statelor afectate nu vor fi suficiente va putea fi activat şi mecanismul de protecţie civilă al Uniunii", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

"România nu este nici ţară de tranzit, nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi. Eu am participat la reuniune fiindcă aşa au considerat organizatorii că este bine să fie reprezentată România, care este foarte aproape de zona în care avem un flux semnificativ de refugiaţi. Am propus un sprijin sporit pentru Grecia, pe de altă parte, o mai bună cooperare cu Turcia, dar şi o mai bună cooperare între statele aflate pe ruta din Balcanii de Vest", a precizat preşedintele.

În cadrul dezbaterilor de la Bruxelles, Klaus Iohannis a apreciat activitatea agenţiilor europene în domeniu, printre care se numără şi Frontex, la care România este un participant activ.