România nu cheltuie bugete importante pentru atragerea turiștilor străini

Solstițiul de vară are loc anul acesta sâmbătă, la ora 5:42 de minute, ziua de 21 iunie fiind cea mai lungă din an și marcând începutul verii astronomice. Durata zilei va fi de 15 ore și 32 de minute, cea a nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute. După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Dar am spus vară, asta înseamnă că 8 din 10 români și-au făcut deja planurile de vacanță, iar bugetul mediu pentru două persoane trece de 7.000 de lei, conform unui recent studiu, care indică și faptul că jumătate dintre cei care au deja planuri preferă un sejur la mare. Vremea frumoasă atrage turiștii pe Litoral, iar aprecierile, dar și nemulțumirile nu au întârziat să apară. 266 de operatori economici operează sectoarele de plajă deschise publicului, ceea ce înseamnă că amatorii de plajă trebuie să achite acum diverse costuri, iar prețurile, spun unii turiști, nu sunt chiar mici. Invitată la Apel Matinal este Corina Martin, președintele Asociației Patronale Resto Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România. Bună dimineața!
Bună dimineața și salutări de la Mamaia, desigur.
Și vrem să știm și noi cum este vremea acum la mare.
Frumos la mare, bineînțeles, așa am început sezonul, așa și continuăm. Temperaturi foarte bune pentru primul, al doilea, al treilea deja bronz, probabil, al sezonului, dar și temperatura apei mării continuă să crească. Tarifele sunt intrate la apă, să spunem așa, pentru că, deși am anunțat inițial că se va încheia programul "Litoralul pentru toți", desigur că ne gândim să rămânem cu aceleași tarife, văzând ceea ce orice român deja urmărește cu îngrijorare și vede, şi anume faptul că avem instabilitate, și politică, desigur, dar acest lucru ne afectează atunci când ne gândim că s-ar putea să avem de plătit taxe mai mari, impozite mai mari, să avem la finalul anului venituri mai mici, și atunci evident că unii români s-ar putea să taie vacanța de pe lista de cheltuieli. Sperăm să nu se întâmple așa și de aceea, repet, continuăm să venim cu tarife atractive și, bineînțeles, cu vreme foarte frumoasă la mare.
Așadar, cum arată începutul sezonului turistic pentru dumneavoastră, cei din industrie?
Am început foarte bine la 1 mai, a urmat apoi, desigur, și 1 iunie, au venit Rusaliile, sărbători după sărbători. Ne-a ajutat foarte mult vremea. Trebuie să spunem că întotdeauna într-o destinație de mare, vremea este cel mai puternic aliat sau cel mai mare dușman, să spunem așa. În anii în care am avut sezon ploios, evident că numărul de turiști a scăzut, veniturile operatorilor de pe Litoral, evident, au scăzut de asemenea, mai puțini turiști la mare. Însă, atunci când avem o vară călduroasă, și se întâmplă și în această vară, așa cum vedem, până acum cel puțin, evident că avem un număr chiar în creștere al turiștilor, față de aceeași perioadă din anul trecut sau de acum doi ani. Dar, repet, suntem extrem de dependenți de starea vremii, din păcate, desigur, dependenți și de deciziile pe care le vor lua guvernanții noștri, urmărim cu îngrijorare și tema tichetelor de vacanță, dacă se acordă sau nu, măcar în formula de 800 de lei, la un moment dat, nu?, promisă, vehiculată de către fostul guvern, însă, repet, noi aici suntem pregătiți, suntem supraviețuitori, în fiecare an avem câte o vară grea și dificilă de parcurs și se va întâmpla și de data aceasta, sperăm însă noi, cu un număr de turiști chiar mai mare față de anul trecut.
Pentru că ați amintit de voucherele de vacanță, într-adevăr, au fost anual un bun stimulent pentru turismul autohton, ați discutat această problemă cu autoritățile?
Nu cred că a existat vreo săptămână, din ultimele foarte, foarte multe luni, în care federația noastră și patronatul nostru, și eu însămi, în prima linie, întrucât eram președinte al patronatului ANAT, al agențiilor de turism, atunci când, după o luptă de patru ani și jumătate, aproape spre cinci, reușeam să convingem cu ceva ani în urmă Guvernul României, de la acea vreme, să introducem acest sistem al tichetelor de vacanță, deci nu cred că a existat o săptămână măcar, fără comunicate de presă, ieșiri în mass media, din partea mea, din partea colegilor din industrie, pentru că, așa cum am dovedit de foarte mulți ani și de fiecare dată fiecărui nou guvern, aceste tichete de vacanță au salvat turismul românesc, mai ales după pandemie - noi am fost, evident, așa cum știe toată lumea, și la nivel mondial, nu doar în România, industria cea mai lovită, turismul și aviația au fost industriile cele mai lovite - și desigur că am avut nevoie de măsuri de suport. Turismul românesc a fost, repet, ținut în viaţă și consolidat prin circulația tichetelor de vacanță. Ar fi o lovitură devastatoare să eliminăm acum acest sistem, chiar și măsura aceea a înjumătățirii sumei, din păcate, foarte greșit comunicată de oficialii guvernului, astfel încât, din păcate, foarte mulți dintre români s-au speriat, au înțeles greșit - pentru că așa s-a comunicat, desigur, în mod greșit, la nivel guvernamental sistemul acesta de circulație a sumei de 800 de RON și, din păcate, foarte mulți români au renunțat deja la acest beneficiu, până la urmă, de a primi o sumă de bani pentru a vizita, desigur, România. Mă întorc, însă, capacitatea de cazare a României a ieșit la alb, din zona de negru, cu 50% mai mult față de numărul locurilor de cazare oficial declarate înainte de tichetele de vacanță și, bineînțeles, acest sistem a permis pentru milioane de români, de fapt, să redescopere țara, să reviziteze locuri pe care poate că nici nu le-am văzut vreodată sau le-am văzut în copilărie, atunci când, pe vremurile mai vechi, știm foarte bine, și mama și tata ne duceau, nu-i așa?, în vacanță atunci când eram copii. Sperăm, totuși, și luptăm în continuare pentru ca acest sistem să rămână, chiar dacă se va reduce, plafonul de salariu până la care se vor putea acorda tichete de vacanță. Vrem să păstrăm, repet, în circulație acest sistem, pentru că este singura formă până una alta de suport direct a industriei ospitalității din ultimii foarte mulți ani în România.
Revenind la capitolul prețuri, sunt și voci care spun că toate prețurile au crescut semnificativ. Un exemplu menționat zilele acestea: 40 de lei, o salată într-un restaurant mediu din Mamaia. Este justificat?
Nu aş spune că este neapărat justificat sau nu, dar turistul alege unde mănâncă. Fără îndoială găsim o salată cu 40 de lei sau cu 50 de lei şi la București și în Bucovina și în Maramureş și, bineînțeles, la tarife mult mai mari chiar, în Franța sau în Austria sau în Italia sau nu știu, chiar și în Grecia, Turcia sau Dubai, dar găsim aceeași salată și cu un preț la jumătate față de acesta și nu vorbesc de a mânca în autoserviri. Deci sunt foarte multe opinii în foarte mulți ani adunate de-a lungul timpului, pe care le vedem în spațiul acesta online, în care turiștii acuză: a trebuit să plătesc pentru un șezlong 100 de lei. Sigur că da, dacă vrem să facem plajă în zona exclusivistă a stațiunii Mamaia sau Mamaia Nord, acolo unde știm noi foarte bine se numește zona cluburilor și, bineînțeles, că serviciile pe care le primim acolo nu se compară cu restul de 90% din suprafețe de plajă în care avem șezlongul 30 de lei. Dar sigur că, repet, putem să comentăm în mediul online cât dorim, fiecare este liber să o facă, însă realitatea rămâne cea pe care o vedem, dacă venim noi înșine, știm să alegem împreună cu agentul de turism, ce hotel ne place, ce stațiune ni s-ar potrivi și ce anume am dori să avem: all-inclusive sau doar mic dejun și apoi să colindăm, da, pe tot Litoralul sau în Constanța și, bineînțeles că, repet, ne aparţine alegerea. Dorim 5 stele, plătim un preț de 5 stele, dorim 3 stele și atât dorim să alocăm pentru acea vacanță, vom plăti un hotel și vom primi un hotel cu servicii de 3 stele sau 4 stele și așa mai departe. Este bine că avem de unde să alegem și Litoralul românesc oferă în deplină siguranță, acasă, în România, toate opţiunile pe care ni le putem dori.
Calitatea serviciilor a fost și rămâne factorul determinant pentru alegerea unei vacanțe. Cum stă Litoralul românesc în acest an, la capitolul calitate?
Aș vrea să vă spun că tot tichetele de vacanță au contribuit major la investiții în zona de ospitalitate în toată România și desigur și pe Litoral. De ce spun asta? În ultimii ani, atunci când am avut tichete de vacanță, și sperăm, repet, să continuăm în acest sistem, faptul că au existat venituri mai mari - turiști mai mulţi înseamnă venituri mai mari. Or practic această siguranță a determinat investitorii din industria ospitalității, și aici la noi, în judeţul Constanța, dar și, repet, în restul României, să investească mai mult, să angajeze credite care să permită să construiască în hotelul respectiv o piscină sau terenuri de joacă pentru copii sau să treacă la sistemul all-inclusive sau să facă upgrade-uri, deci, practic, îmbunătățiri ale serviciilor la nivel de mobilierul din cameră sau trainuirea și pregătirea personalului, la nivel de orice servicii suplimentare pe care hotelierii le oferă.
Până la urmă, sunt lucruri de care avem nevoie, poate, pentru a creşte atractivitatea, dar și durata sezonului estival.
Aveţi dreptate, însă, vreau să vă readuc aminte că, din păcate, sezonul în România este limitat de durata vacanței școlare. De ce spunem asta în fiecare an? Pentru că, este simplu, România nu atrage turiști străini, necheltuind bugete importante sau care să conteze pentru promovarea turistică a imaginii de țară, a României turistice, și atunci noi rămânem cu 95% din turiștii României, turiști români. Turistul român, până nu vine vacanța, pentru că, în general, nu-i așa?, avem copii în sistemul școlar, or, turistul român, familiile de turiști români vin în vacanța mare atunci când începe vacanța. Asta înseamnă că abia spre luna iulie. De aceea vedeți în weekend-uri, când vremea este frumoasă, hotelurile pline, dar în timpul săptămânii ele rămân, nu chiar goale, dar sigur că scade foarte mult capacitatea de ocupare. Odată ce începe însă vacanța, iulie și august, vorbim deja de un grad de ocupare maxim şi bineînțeles atunci vor crește și tarifele.
Mai am o întrebare pentru dumneavoastră, de ce să alegem pentru vacanță în acest an o destinație turistică din România sau Litoralul românesc? Vă întreb și pe dumneavoastră, cum l-am întrebat pe domnul Dumitru Filip, președintele Organizaţiei de management a destinației Mangalia: ce au bulgarii și noi nu?
Bulgarii, se știe foarte bine deja, am explicat foarte mulți ani, cum România a refuzat planul de dezvoltare strategică propus de tour operatorii germani, cu mai mulți ani în urmă, un plan care ar fi făcut din Litoralul românesc și din România o destinație extrem de cunoscută în toată Europa, o destinație către care ar fi urmat să vină chartere întregi de turişti străini din mai multe țări din Europa și, bineînțeles, şi din afara Europei. Din păcate, repet, România a refuzat acest plan strategic, eram în perioada în care sloganul a fost "Nu ne vindem țara", nu ca și cum ar fi plecat tour operatorii germani cu hotelurile acasă, nu ne vindeam de fapt nimic, în schimb, tour operatorii germani şi-au mutat practic intenția, după refuzul României, mai la sud, şi anume pe litoralul bulgăresc, care, la acel moment, nu exista ca dezvoltare și, bineînțeles, Bulgaria era o țară absolut necunoscută ca destinație de vacanță. Din acel moment, pentru cinci ani, un plan strategic, repet, încheiat de tour operatorii germani, evident că au început să curgă investițiile pe fonduri germane, cu management german, și desigur, cu turiștii germani, care au beneficiat, timp de cinci ani, de tarife imbatabile față de restul Europei. Evident, concurența aceasta a dus Litoralul românesc la mai scump și mai slab și a făcut din litoralul bulgăresc, de fapt, noua destinație pentru turiștii germani. Cine anume erau mai aproape de atras, când nu erau toate locurile ocupate în hoteluri de către turiștii germani? Simplu, turiștii români. Așa au descoperit și românii, desigur, că te poți caza, pe vremea aceea, repet, cu 5 euro, cu 10 euro pe noapte, în Bulgaria. Sigur că au trecut de mult acei cinci ani de plan strategic pe care Bulgaria, repet, l-a acceptat. Din fericire pentru ei, hotelurile, investițiile, au rămas, desigur, acolo, au produs, între timp, promovare, publicitate țării Bulgaria și litoralului bulgăresc, în defavoarea Litoralului românesc și a României, care a pierdut extrem de mult.
Da, poate până la urmă o să ne trezim și noi, măcar în al 13-lea ceas. Mulţumim pentru această discuție.