România, ”la coada listei de ţări care beneficiază de Planul Junker”
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a declarat că reprezentanţii băncilor româneşti i-au spus că mediul de afaceri nu s-a arătat interesat de Planul de Investiţii.
Articol de Carmen Gavrilă, 29 Noiembrie 2016, 19:43
România este la coada listei de ţări care beneficiază sau vor beneficia de Planul de Investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Junker, potrivit evaluării prezentate astăzi de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen.
Acesta a precizat, la o întrebare adresată de Radio România, că reprezentanţii băncilor româneşti i-au spus că mediul de afaceri din România nu s-a arătat interesat de Planul de Investiţii.
Oficialul european a adăugat că, pe viitor, Comisia va acorda mai multă asistenţă tehnică României.
România ar trebui să combine bani din fondurile structurale cu bani din Fondul European pentru Investiţii Strategice, ca să poată avea rezultate mai bune în cadrul Planului de Investiţii pentru Europa.
Este sfatul dat de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen. În ce priveşte ajutorul de la Bruxelles, Kaitainen a răspuns la o întrebare Radio România că, în curând, Comisia Europeană va simplifica regulile pentru ca actorii publici şi privaţi din statele membre să poată combina sursele europene de finanare, dar - a atras atenţia vicepreşedintele Comisiei Europene - nu e nevoie să aşteptăm, pentru că deja această formulă este folosită în ţări ca Polonia, Franţa sau Lituania.
Jyrki Katainen: ”În România ar trebui să existe, de exemplu, un proiect şi un promotor al acelui proiect, care să contacteze fie biroul din Bucureşti al Planului de Investiţii pentru Europa, fie Reprezentanţa Comisiei Europene.
”Acesta poate fi ori o autoritate publică, ori o companie privată.
”Centrul de consiliere, care e deja funcţional, a primit câteva sute de cereri de la investitori sau promotori de proiecte. Cam jumătate din cereri sunt de la investitori privaţi.
”Unii investitori au cerut ajutor să-şi îmbunătăţească proiectele”.
Vicepreşedintele Katainen a explicat că România stă mai prost decât Bulgaria în ce priveşte Planul european de investiii, pentru că băncile bulgare sunt mai active decât cele româneşti.
În plus, în România, dar şi în alte ţări există disensiuni în administraţia publică şi nu există un bazin solid de proiecte.
Până acum, România a depus un proiect de infrastructură şi inovare, care a fost aprobat, dar încă nu a fost semnat, şi două proiecte semnate, de finanţare a unor IMM-uri.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, prin Planul de Investiţii pentru Europa, actori privaţi şi publici pot finanţa investiţii de cel puţin 500 de miliarde de euro până în 2020.
