România, între primele trei ţări cu cele mai multe condamnări la CEDO
Cele mai multe condamnări lansate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României se referă la condiţiile din penitenciare.
Articol de Dan Preda, 26 Ianuarie 2017, 18:27
Cele mai multe condamnări lansate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României se referă la condiţiile din penitenciare - se arată într-un raport al CEDO dat publicităţii astăzi la Strasbourg. Trimisul nostru special Dan Preda relatează.
Reporter: România se află între primele trei ţări cu cele mai multe condamnări la CEDO - este una dintre concluziile formulate astăzi la o conferinţă de presă de către preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Guido Raimondi. Pe primul loc rămâne Rusia, cu 228 de condamnări, urmează Turcia, cu 88, şi apoi România, cu 86. După noi se aşează, în ordine, Ucraina, Grecia şi Ungaria. După cum se mai arată în raportul prezentat astăzi, cele mai multe dintre hotărârile luate împotriva României, dar şi Ungariei se referă la condiţiile din penitenciare, şi aceasta reflectă în opinia preşedintelui CEDO dificultăţi de natură sistemică în cauze repetitive, iar asta reclamă măsuri interne de anvergură.
Guido Raimondi: Aceste probleme se referă în principal la chestiuni privind condiţiile de detenţie. Este vorba aici de probleme prioritare, pentru că ele se referă la Articolul 3 din Convenţie, care interzice tratamentele inumane şi degradante. Sunt probleme repetitive, care reflectă dificultăţile de natură sistemică sau structurale, situaţie care reclamă ca soluţii globale să fie găsite pe plan naţional.
Reporter: Anunţul preşedintelui CEDO, în care utilizează termeni puternici precum: cauze reptitive, dificultăţi sistemice şi măsuri de anvergură, poate constitui un argument relevant pentru declanşarea unei decizii pilot împotriva României. Practic, asta ar însemna că, din momentul pronunţării, CEDO îngheaţă judecarea dosarelor împotriva statului reclamat şi oferă o perioadă de timp scurt, de regulă, 18 luni, pentru a soluţiona problema, respectiv, în ce priveşte România, să îmbunătăţească condiţiile din penitenciare. În acest caz, statului român îi va reveni rolul de a alege modul în care îşi va îndeplini obligaţiile.
