România în zona euro, "un vis cu un orizont îndepărtat"

Grecia sau Spania sunt victimele slabei productivităţi din sectorul economic, mult sub nivelul ţărilor mai dezvoltate din zona euro, fapt ce a dus la dezechilibrul care afectează în ultima perioadă sectorul financiar din spaţiul monedei unice, explică specialişti români întruniţi la Bucureşti pentru a analiza efectele crizei asupra antreprenoriatului.

Deşi România a avut de profitat până acum pentru că nu face parte din zona euro, avantajele vor fi anulate în viitorul apropiat dacă nu-şi reglează aceeaşi problemă a productivităţii, atrag atenţia specialiştii, în contextul în care nivelul acesteia se situează în România undeva la jumătate din media europeană.

Criza actuală din zona euro nu este în primul rând fiscală, cât una a balanţei de plăţi, este de părere consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Lucian Croitoru.

O criză a balanţei de plăţi se traduce prin competitivitate scăzută, aşa cum a fost identificată în sudul Europei, adaugă acesta.

Dezavantajul unor ţări precum Grecia, Spania sau Portugalia îl constituie faptul că au adoptat moneda euro fără să fi stimulat mai întâi competitivitatea.

Măsurile de ajustări salariale sau deprecierea monedei naţionale au fost benefice României pe termen scurt, dar se vor dovedi insuficiente în perspectiva intrării în zona euro.

Intrarea în zona euro a României "depinde de productivitatea muncii"

"În interiorul zonei euro este o fractură masivă în ceea ce priveşte competitivitatea. Sudul economic este foarte mult rămas în urmă.

"Acum gândiţi-vă la România, că ar vrea să intre în zona euro. Asta este un vis cu un orizont îndepărtat.

"În primul rând sunt două probleme care trebuie rezolvate: ei să rezolve problema cu euro, pentru că nu vrei să ai o monedă decât dacă e bună, iar noi trebuie să fim suficient de competitivi ca să facem faţă acolo.

"Cine a intrat în zona euro fără competitivitate adecvată - se ştie care e drumul acum, e dovedit: este drumul Greciei, este drumul Portugaliei, este drumul Irlandei şi aşa mai departe - intră mai devreme sau mai târziu într-o criză.

"Dacă vrem să intrăm în zona euro trebuie să fim pregătiţi cu productivitatea muncii din două puncte de vedere: 1 - nivelul ei să tinde să fie cât mai apropiat de cel din zona nordică şi să avem asigurate înăuntru în România structura stimulentelor astfel încât să continue ritmul de creştere la un nivel care să nu creeze o discrepanţă ulterioară, după intrare. Până atunci nici nu trebuie să te gândeşti la acest lucru pentru că te prăbuşeşti", a declarat Lucian Croitoru.

Problemele de competitivitate şi productivitate pot fi rezolvate prin relaxarea politicilor macroeconomice care să încurajeze creditarea, mai spune Lucian Croitoru.

România nu trebuie să aştepte ajutor din exterior.

Capitalul autohton trebuie să se mobilizeze în locul celui străin.

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale mai atrage atenţia şi asupra altui fenomen de care trebuie să se ţină seama de acum încolo: corelarea sentimentului economic din România cu cel european.

Cu alte cuvinte, chiar dacă nu ne aflăm deocamdată în zona euro, dacă acolo sunt probleme iar sentimentul economic începe să se deterioreze, şi în România se va întâmpla la fel.