România, în topul mortalităţii infantile

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că în România rata mortalităţii infantile este una din cele mai ridicate de pe continent, cu 9,8 cazuri la 1000 de naşteri.

Bolile sistemului circulator rămân în continuare principala cauză a deceselor, urmate de bolile oncologice.

Deşi România este plasată în coada multor clasamente din raport, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, Victor Olsavszky spune că în dinamică indicatorii de sănătate au avut o evoluţie favorabilă şi dă exemplul mortalităţii infantile.

"În medie, pe regiunea europeană, este de 7,9 la mia de născuţi. România este peste această medie, este 9,79 în acest moment, dar trebuie să menţionăm faptul că România a scăzut la 9,79, de la 22, 24 chiar în 1996.

"Deci, în mai puţin peste 10 ani, a reuşit să scadă la jumătate. La fel putem spune şi despre mortalitatea maternă. În continuare România conduce din acest punct de vedere, fiind chiar la dublu faţă de media Europei, dar totuşi a scăzut de la nivele foarte importante", susţine Victor Olsavszky.

Starea de sănătate a populaţiei, influenţată de mai mulţi factori

Raportul evidenţiază şi faptul că nu numai sistemul sanitar răspunde de starea de sănătate a populaţiei, ci şi alţi factori.

"Tot ce ne înconjoară, practic, celelalte sectoare şi ele contribuie - sectorul economic, sectorul de mediu, sectorul educaţie -, toţi contribuie la starea de sănătate, astfel încât, dacă lăsăm totul numai pe umerii sistemului de sănătate, nu vom reuşi să obţinem o îmbunătăţire vizibilă", a declarat Victor Olsavszky.

România ocupă locul 41 la bărbaţi şi, respectiv 37 la femei, în ceea ce priveşte această speranţă de viaţă.

"Este foarte adevărat ce spuneţi şi aici suntem sub media europeană, dar, în 10 ani, şi în România a avut loc un câştig în ani de viaţă. Este încă foarte mult de lucru", crede reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România.

Tuberculoza este un alt aspect negativ pentru ţara noastră, care ocupă locul şase la numărul de îmbolnăviri.

"Din acest punct de vedere, şi aici avem o îmbunătăţire - pe locul 6 de pe locul 1. Ne-au întrecut alţii. S-a îmbunătăţit în România în sensul că a scăzut incidenţa, deci ne aflăm pe un trend datorită implementării unui program naţional coerent.

"Problema aici este că acest program trebuie susţinut în continuare, deoarece s-a observat clar o problemă vizavi de tuberculoza multidrog rezistentă", a adăugat Victor Olsavsky.

România are probleme şi cu slaba finanţare a sistemului sanitar

Finanţarea sistemului este o altă categorie la care România se clasează pe ultimele locuri, iar specialiştii OMS sunt de părere că neacoperirea cheltuielilor din sistem duce la suportarea acestora într-o proporţie mai mare de către pacienţi, ceea ce implică dezechilibrarea sistemului.

În plus, finanţarea necorespunzătoare are efecte şi asupra nevoilor de personal, capitol la care România se situează la coada clasamentului, cu doar 237 de medici specialişti la suta de mii de locuitori.

"Politica sanitară privind medicii este complet greşită, în sensul că medicii sunt menţinuţi ca personal bugetar, când, de fapt, medicul este un liber profesionist, ce exercită o profesie reglementată, şi care ar trebui să nu aibă salariu, ci să aibă un venit pe care să îl obţină dintr-un loc de muncă sau din mai multe locuri de muncă.

"Munca noastră este devalorizată şi, ca atare, medicii părăsesc România, pentru că nu numai salarizarea este cea care influenţează acest lucru, ci şi faptul că nu sunt asigurate condiţiile pentru a-şi desfăşura o activitate normală, conformă cu pregătirea profesională pe care au dobândit-o de-a lungul facultăţilor şi a specializărilor", a spus secretarul general al Colegiului Medicilor, Viorel Rădulescu.

Soluţia propusă de Colegiu pentru stoparea exodului medicilor vizează o retructurare a sistemului sanitar şi a celui de învăţământ medical cu o specializare de maxim şase ani, precum şi acordarea de stimulente pentru tinerii medici din partea autorităţilor locale.