”România este țara cu 43% dintre copii în situație de risc, și este un risc continuu și permanent”

"Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican si Cătălin Cîrnu
Puțin peste 35% dintre cele 450 de școli din mediul rural care au fost incluse de Ministerul Educației să acceseze Programul "Masă Sănătoasă" au și ajuns să beneficieze de aceasta, în condițiile în care pentru mulți elevi masa primită la școală este principala din zi și chiar îmbunătățește frecvența participării acestora la ore.
Datele unui studiu realizat de World Vision România arată că peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă, iar părinții declară că nu au bani suficienți pentru a cumpăra alimentele necesare prânzului. Discutăm pe această temă alături de invitatul "Apelului matinal", Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației Word Vision România. Bună dimineața!

Bună dimineața și bine v-am găsit, mulțumim pentru invitație.

Mulțumim că ați acceptat-o, pentru că este un raport cutremurător, așa, la primele detalii. Cum arată în cifre procentual datele strânse de dumneavoastră, în condițiile în care, să nu uităm, noua lege a educației prevede această masă caldă pentru toți elevii.

Așa cum menționați și dumneavoastră, raportul este unul cutremurător, mai ales că știm foarte bine că la nivel național avem un Program de "Masă Sănătoasă", care a fost aprobat. Avem aceste 450 de școli care au fost incluse în program și în anul școlar 2022-2023. Acum se vine cu extinderea, și știm foarte bine că în decembrie 2023 s-a extins Programul Național de "Masă Sănătoasă" la 1.000 de școli. Și cu toate acestea, dacă ne uităm la realitatea implementării acestui program, ceea ce vedem este că, din cele 450 de școli care trebuiau să implementeze Programul Național de "Masă Sănătoasă", doar 36% îl implementează în mod real. Asta înseamnă...

Și practic ce se întâmplă? Ce spun elevii și cadrele didactice din școli?

Sunt multe motive. Știm foarte bine că sunt mai multe opțiuni pe care putem să le avem în momentul în care implementăm acest Program Național de "Masă Sănătoasă", adică putem să optăm pentru masă caldă preparată în regim propriu, pentru masă caldă preparată în regim catering sau pentru pachet alimentar. În momentul în care ne uităm cum este profilul Programului Național de "Masă Sănătoasă", vedem că doar 9% dintre școli au această masă caldă preparată în regim propriu; și de aici răspund și întrebării dumneavoastră ce ne spun cadrele didactice, ce ne spun profesorii responsabili de implementarea programului în școli? Spre exemplu, ne spun atunci când vorbim de masă caldă preparată în regim propriu că au optat pentru această variantă pentru că este calitate mai ridicată a mesei, pentru că sunt costuri mai mici pentru preparare și pentru că există dotările necesare. Ce ne spun restul de 91% care externalizează serviciile de masă caldă acolo unde... sau de masă sănătoasă, că nu este masă caldă, acolo unde ele se implementează? 91% ne spun că nu au această infrastructură ca să poată să ofere masă caldă în regim propriu, că sunt costuri foarte mici și nu își permit să... dacă îi întrebăm de ce nu se respectă standardele nutriționale, ei ne spun că sunt costuri foarte mici alocate - știm că avem o sumă de 15 lei pe copil pentru această masă - și costurile sunt foarte mici și nu sunt suficienți bani pentru a oferi această masă sănătoasă. Foarte interesant, vorbind, și recunoscut, de confort instituțional, în sensul în care, spre exemplu, 36% dintre profesorii și directorii care implementează Programul Național de "Masă Sănătoasă" prin oferirea unui pachet alimentar, care este departe de a fi masă sănătoasă, 36% din cei 63% ne spun că fac acest lucru din confort instituțional, pentru că nu au dotări, pentru că sunt costurile mai mici și pentru că ai noștri copii au posibilitatea în felul acesta de a duce din mâncare acasă.

Pentru că sau dacă se poate, și nu se poate, din câte aflăm de la dumneavoastră, există și alte cauze obiective care împiedică derularea programului? E vorba numai de bani?

Nu, nu este vorba de resurse financiare, cu atât mai mult cu cât România, în acest moment, să nu uităm, își permite luxul de a accesa și fonduri din partea Comisiei Europene. Știm foarte bine că și Ministerul Agriculturii are un program de felul acesta. Ar trebui să funcționeze un mecanism interinstituțional care să permită copiilor noștri să aibă acces la această masă sănătoasă. Cred că în acest moment nu există o colaborare reală între instituțiile de la nivel local responsabile, respectiv școlile din mediile respective, primăriile care ar trebui să se ocupe de accesarea serviciilor de catering sau de investiția în infrastructură care să permită efectiv masa caldă preparată în regim propriu. Mai mult de atât, vedem, ne spun profesorii sau cei din școli, că, din păcate, și cei mai mulți ne spun asta, 77% dintre școlile selectate în program și dintre cele care implementează în acest moment ne spun că nu pot să o facă sau au făcut-o foarte greu, pentru că nu a existat niciun fel de pregătire prealabilă a lor pentru implementarea acestui program. Deci sunt foarte multe cauze care pot să fie obiective, dar ceea ce pot să vă spun este că este și o lipsă de asumare atunci când vorbim de implementarea acestui Program Național de "Masă Sănătoasă". Pentru că avem resursele, au fost aprobate toate ordinele, există criterii care ar trebui refăcute, criterii de selecție a copiilor. Și ce am văzut în școlile noastre este că - sau în școlile care implementează acest Program Național de "Masă Sănătoasă" - este că și acolo unde se implementează, din nefericire, selecția copiilor se face într-un mod care nu permite tuturor copiilor despre care povesteați dumneavoastră, la începutul intervenției mele, să aibă acces la această masă. Și iată că acest Program de "Masă Sănătoasă", în loc să fie despre non-discriminare, despre acces la nutriție sănătoasă, despre prezență și participare școlară, este despre discriminare, excludere, pentru că 23% dintre unitățile școlare ne spun că apar conflicte între copii în momentul în care este masa aceasta livrată, pentru că nu toți copiii au acces, chiar şi în şcolile...

Ei, apropo de selecția de care vorbeați, de selecția copiilor, cum arată până la urmă profilul elevului, al copilului care ar trebui să beneficieze de această masă la școală, și mai ales cât de mult ar avea acesta nevoie de ea?

Cât de mult? Foarte mult! Pentru că, știm foarte bine, România este țara cu 43% dintre copii în situație de risc, și este un risc continuu și permanent. Adică n-am ieșit din acest cerc al sărăciei de câțiva ani, tot vedem cifre între 38 și 43%. Deci nevoia este una foarte mare. Mai mult de atât, dacă ne uităm la impactul programului, 99%, spre exemplu, dintre copiii care beneficiază în acest moment în programul nostru de masă caldă al Fundației World Vision România "Pâine și mâine", vedem că 99% vin la școală, 82% și-au îmbunătățit rezultatele școlare la română și 84% - la matematică. Deci impactul este unul foarte mare. Nevoia este una foarte mare. În momentul în care vorbim de criteriile de selecție, metodologia Programului Național de "Masă Sănătoasă" este la nivel de școală. Adică, teoretic, dacă am avea fundamentate foarte bine cifrele și dacă am ști să avem la nivel de școală, toți copiii ar trebui să aibă acces la masa caldă. Ce se întâmplă însă în realitate este că atunci când programul se implementează fie descoperim că avem număr mai mare de copii, fie excludem din motive de livrare, și imposibilitate de livrare, și imposibilitatea infrastructurii, excludem copiii care au cât de cât acces la hrană din acest program, sau copiii care au rezultate mai bune la învățătură. Deci, dacă ar fi să ne uităm la cât este de inclusiv și pentru toți copiii acest program, așa cum a fost el gândit, aprobat și metodologic pe hârtie, vedem că încă mai avem de lucru un pic acolo, și ar trebui să lucrăm cu școlile, și ar trebui să lucrăm cu managementul școlar, să înțeleagă că un Program Național de "Masă Sănătoasă", dacă are resursele alocate în spate, trebuie să se implementeze așa cum a fost făcut designul lui, pentru că altfel ne facem că facem.

Da! Şi să nu uităm: este vorba despre viitorul României. Cu mulțumiri pentru că ne-ați limpezit în ceea ce privește subiectul abordat. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" - Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România./editor Florin Lepadatu/