România este pe ultimul loc în Europa la abilităţile de a lucra cu mediul digital

România trece printr-o perioadă intensă de transformare digitală, avem o conectivitate tot mai bună, dar și diferențe mari între diverse zone și grupuri sociale. În acest context, IRES a realizat primul sondaj național care analizează legătura dintre utilizarea mediului digital și sănătatea mentală a românilor. Studiul urmărește cum influențează hiperconectivitatea viața noastră psihică, nu doar la nivel individual, ci și ca fenomen social. Proiectul vorbește despre anxietate, despre societatea rețelelor, dar și despre felul în care integrarea socială se leagă de sănătatea mintală. Specialiștii IRES spun că în era digitală multe concepte se transformă, putem fi integrați, dar totuși izolați, iar conectivitatea, deși e o resursă uriașă, poate deveni și o vulnerabilitate.
Invitat la "Apel matinal" este președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, IRES, profesor universitar, doctor Vasile Dîncu. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Haideți pentru început să definim conceptul de sănătatea mintală digitală.
Sigur că în societatea noastră a superconectării, a hiperconectării, foarte multe lucruri își schimbă sensul adevărat. Sănătatea mintală este definită, sigur, nu într-o modalitate univocă de Organizația Mondială a Sănătății și de tratatele de medicină, dar când este vorba de sănătatea mintală digitală, aici deja avem câteva concepții noi și sunt definite tocmai de faptul că, de fapt, mediul digital devine o condiție fundamentală, un fel de lichid amniotic al vieții noastre sociale și al vieții noastre de zi cu zi. Asta înseamnă că majoritatea elementelor care țin de sănătate mintală în general, sunt redefinite astăzi în noile condiții, pentru că unele condiții se schimbă. De exemplu, a sta foarte mult, cum este cazul românilor - avem peste 8 ore peste 14%, 5-8-7 ore 22%, deci peste 35% dintre omeni stau aproape o zi de muncă, să spunem, în zona digitală. Aşa aduc în plus simptome de anxietate, de depresie, singurătate și izolare, excludere subiectivă și multe alte lucruri de care putem vorbi. Adică, asta înseamnă că digitalul adaugă simptome, unele noi, care țin de boala psihică sau chiar unele simptome care sunt aproape de boala psihică, sau le înrăutățește și le accentuează pe cele vechi. La aceasta ne referim, la faptul că este nevoie de altceva în ceea ce privește sănătatea mentală, de exemplu, ceea ce vorbim astăzi foarte mult în Occident, din păcate la noi mai puțin, despre well-being digital, despre bunăstarea veţii în digital. Trebuie să ne gândim că digitalul ne afectează fundamental sănătatea mentală. Despre asta e vorba și nu vorbim numai de cogniție, pentru că se schimbă modul în care cunoaștem, în care adunăm informații, în care memorăm, la deteriorarea unor elemente ale cunoașterii și ale minții noastre, pentru că nu mai memorăm, avem totul în agendă şi o serie de lucruri se schimbă, dar vorbim chiar de elemente care țin de sănătatea mentală. Aici despre asta vorbim.
Și care sunt categoriile de vârstă cele mai afectate?
Aici România trăiește un paradox. De fapt, avem o super conectare, 95% aproape dintre români au diverse forme de conectare, dar, pe de altă parte, suntem pe locul 27 în Europa, pe ultimul loc, în ceea ce privește abilitățile de a lucra efectiv cu digitalul. Adică, e-banking, să trimiți e-mail-uri, să răspunzi online, să participi la grupuri online și așa mai departe. Noi suntem, din păcate, pe ultimul loc. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că tinerii sunt superconectați, seniorii noștri peste 65 de ani, și unii chiar după 55 de ani, sunt excluși mai degrabă, pentru că nu au cunoștintele necesare, uneori le e frică, le e ruşine să intre în asta, /.../ în acest sistem. Asta înseamnă că avem o vârstă a tinerilor care sunt și afectați mai mult de anxietate și depresie, de exemplu, lipsa somnului, de singurătate și un fel de lipsă de apartenență.
Domnule profesor, numai puțin, Olivia Adams este invitata noastră astăzi la matinal, o artistă preocupată de influența pe care o are asupra celor care o admiră, cei mai mulți dintre ei fiind tineri. Este printre primii utilizatori din România ai aplicației TikTok, are peste un milion de urmăritori. Pe scurt, ştie despre ce vorbeşte. Vrea să vă adreseze o întrebare.
Olivia Addams: Bună dimineața, cu respect, domnule profesor! Doresc să vă întreb: de ce credeți, totuși, că există încă reticență în a vorbi despre anxietate, depresie și burnout în România, având în vedere cât de mulți din generația tânără sunt afectați?
Una dintre marile noastre probleme aici, în afara faptului că nu avem politici de sănătate publică dedicate, nu avem de asemenea alte lucruri, politici publice importante, este că trăim într-o societate tradițională, de tip tradiționalist încă și acesta este încă un paradox și, de fapt, în ceea ce privește sănătatea mintală, există o serie de tabu-uri pe care nu le putem depăși. Este rușine să meargă oamenii să declare, de aceea și în studiile noastre foarte multe din aceste lucruri, aici se vede diferența și între tineri și cei mai în vârstă, pentru că tinerii sunt mai deschiși și au înțeles că aceasta este o mare problemă și încep să o devoaleze, să o spună public, dar este vorba de faptul că, până la urmă, este o stigmă a avea o afecțiune aceasta a sănătății mintale. Nu suntem pregătiți încă nici măcar să recunoaștem semnele, pentru că cel mai important lucru din studiul nostru a următorul: România trăiește următorul paradox: 80 și ceva la sută dintre oameni, 84 la sută spun că nu au nicio problemă de sănătate mintală, că sunt perfect sănătoși, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume cu această cifră, dar, pe de altă parte, peste jumătate dintre ei recunosc simptome negative ale digitalului asupra sănătății mintale proprii. Deci, oamenii aproape că încă nu se simt în online ok cu această viață a noastră în rețele, dar, pe de altă parte, refuză să se autorecunoască ca având simptome, nu ca fiind neapărat bolnavi.
Și ce ar fi de făcut?
Sunt foarte multe lucruri aici care trebuie făcute. În primul rând, va trebui să facem studii mult mai serioase, noi am făcut un prim studiu în care am adunat psihologie clinică pe scale din zona sociologiei, de asemenea, elemente care există pentru a recunoaște semnele. Etalonăm scalele, foarte multe scale care sunt în acest domeniu, să le etalonăm pe populația românească ca să știm exact despre ce este vorba. Și, apoi, va trebui să facem câteva lucruri care sunt esențiale. În primul rând, o strategie națională pentru sănătatea mintală în zona digitală.
Olivia Addams: Și cine ar fi cel mai responsabil pentru această strategie? Adică ar fi responsabilitatea mass-mediei în formarea unei percepții sănătoase asupra acestor subiecte sau cum ar putea fi schimbat discursul public astfel încât sănătatea mintală să fie tratată cu aceeași seriozitate ca și sănătatea fizică?
Responsabilii pot să facă prima dată asta, și mass media, și școala, și noi, toți ceilalți, trebuie să participăm, să avem locul nostru. Politicile publice trebuie să facă asta, Ministerul Sănătății, inspectoratele pentru sănătate. Apoi, va trebui să facem o strategie, să avem un plan foarte clar ce facem la școală, cum folosim, că digitalul are și valențe pozitive, digitalul ajută în multe sensuri. Eu lucrez la o carte - o să o public în decembrie, probabil - despre hiperconectare, în care voi analiza toate elementele, inclusiv elementele pozitive, cum putem folosi în educație, în terapie, telemedicina poate fi folosită aici, inclusiv în zona sănătății mentale. Dar vor trebui politici foarte serioase - să știm, de exemplu, tehnici de igienă digitală. Sunt școli în Suedia, am văzut... - eu lucrez într-o comisie la Parlamentul European, unde analizăm aceste lucruri și avem foarte multe exemple, practici culturale, legislative, în țări europene. Sunt școli, de exemplu, care interzic, în mod evident, telefonul mobil la școală și alte forme. Sunt școli unde se predă detox digital, de exemplu. Sunt tehnici în politicile de sănătate publică din Occident legate de somn, de sănătatea somnului. De exemplu, este o indicație generală să nu folosești cu două ore înainte de culcare un ecran, o lumină albă sau albastră a ecranului. De asemenea, sunt în legislație, discutăm și acum, în Parlamentul European, despre dreptul oamenilor la deconectare. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi, sâmbăta și duminica, nu mai deschidem /telefonul/ şi șefulul nostru de la serviciu nu mai are dreptul să ne sune să lucrăm, cum se întâmplă în perioada de weekend. Este dreptul la uitare, de exemplu - să ne putem șterge de pe internet, să ne ștergem istoricul, pentru că sunt mulți oameni afectați toată viața, acum sau în anii pe care îi știm, de o postare de pe Facebook în care și-au pierdut funcții publice sau un lucru pe care l-au făcut, o prostie, în tinereţe sau în adolescență. Sunt foarte multe elemente care astăzi vor defini în viitor, sper și în România, pentru că am văzut o sensibilitate foarte mare la studiul nostru și asta înseamnă că inclusiv autoritățile sper că vor încerca să lucreze serios la această temă.
Olivia Adams: Și apropo de viitor, cum vedeți evoluția conceptului de sănătate mintală în următorii 10 ani, în contextul schimbărilor sociale rapide, mai ales în România?
Eu cred că vom avea schimbări esențiale, nu numai din punct de vedere științific, pentru că se întâmplă în acest moment peste tot în lume, este o temă la modă, dar nu numai faptul că este foarte frecvent abordată de mass media, este la modă și pentru că este o realitate din ce în ce mai presantă. Pe de altă parte, eu cred că vom avea foarte multe schimbări legislative. În Europa avem un program legislativ pe care îl dezvoltăm în acest moment și România este implicată în asta, deci, vom avea foarte multe reglementări în ceea ce înseamnă platformele. Platformele sociale vor fi obligate să introducă o serie de elemente care țin de protecția oamenilor, de protecția minții, protecția la dezinformare, la propagandă, la minciună, la fake news. Acestea vor fi primele lucruri, pentru că s-au încercat experimente legate de modul în care să facem faţă la fake news-uri, să le deconstruim, dar mai degrabă amplifică de foarte multe ori acest lucru.
Vor trebui, de asemenea, făcute politici publici importante pentru seniori, de exemplu, și pentru cei care sunt din ce în ce mai izolați. A crescut sentimentul de singurătate și izolare, și acesta este un paradox: ai sentimentul pe platformele sociale că ești conectat cu mii de oameni care îți dau like-uri, te salută, te îmbrățișează, dar în același timp îți dai seama că atunci când ești singur și ai o problemă nu ai la cine să apelezi, şi aceste lucruri distrug coeziunea socială.
Este o temă, cum spuneați și dumneavoastră, la modă și cu siguranță vom mai vorbi. Mulțumim pentru toate aceste precizări, mulțumim pentru prezența la "Apel matinal"!