România este mai vulnerabilă la o eventuală criză externă, spun experţii

După ce a optat doar pentru o creştere bazată pe consum şi unde nici reformele nu au continuat, România s-a îndepărtat de structura economică a ţărilor din zona euro, susţin mai mulţi experţi reuniţi la o conferinţă organizată ieri, la Bucureşti. Din anul 2015, când ţara se apropia de statutul de exportator net, autorităţile au luat decizia de a stimula consumul într-o perioadă de creştere economică, ceea ce face acum ţara mai vulnerabilă la o eventuală criză externă.

România a înregistrat anul trecut cea mai bună performanţă ca dinamică a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, însă din păcate aceasta nu s-a reflectat şi în ritmul dezvoltării ţării, spune economistul şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu şi asta din cauză că vorbim de o creştere bazată pe consum, nu pe investiţii şi că s-a renunţat la reformele economice după terminarea acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Andrei Rădulescu: "Această creştere din nefericire s-a făcut pe o dinamică lentă a investiţiilor şi s-a făcut cu preţul unei intensificări a deficitelor, deficitul intern - finanţele publice şi deficitul extern - poziţia României în raport cu restul lumii, deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent şi practic cumulând cele două deficite avem cel mai ridicat nivel de dezechilibru macroeconomic din 2012 până în prezent. De ce? Pentru că din 2012 nu se mai fac reforme.

De când s-a terminat ultimul acord cu FMI s-au terminat şi reformele şi atunci s-au implementat măsuri strict cu bătaie pe termen scurt şi s-a renunţat la măsurile de reformă, deşi vremurile economice pe care le-am traversat au fost ideale pentru reforme. Era foarte uşor să ai nişte planuri de investiţii, să te împrumuţi foarte ieftin şi multe din aceste investiţii puteau fi deja derulate în trei, patru ani cu nişte rate de dobândă foarte accesibile".

Creşterea PIB reprezintă numai una dintre componentele dezvoltării umane, celelalte două fiind sănătatea şi educaţia, practic investiţiile pentru îmbunătăţirea acestor domenii susţine şi Monica Dudian, profesor la ASE Bucureşti.

Toate reformele necesare pentru o evoluţie sustenabilă a României, ar trebui însă să se baze pe bugete realiste şi corect explicate populaţiei, spune economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

Valentin Lazea: "Orice program serios care vorbeşte de reforme structurate să vin cu un buget ataşat, lucru care nu se face acum, pentru că dacă s-ar veni cu un buget, ar rezulta şi costurile de oportunitate.

Noi economiştii nu am trasmis în societatea românească faptul că dacă vrei să ai drumuri, de exemplu, nu mai poţi să ai măriri de salarii cu 30%, că nu îţi ajung banii sau dacă vrei să ai spitale, nu poţi să creşti pensiile mai repede decât cresc salariile sau dacă vrei să ai cercetare - dezvoltare, nu mai poţi să scazi taxele, pentru că una e să te duci la electorat şi să-i spui nu-i aşa că ai vrea să îţi crească şi salariul şi să ai şi infrstructură şi să ai şi educaţie şi să-ţi crească şi pensia şi ăla să zică bineînţeles că aş vrea, şi alta e să-l întrebi pe electorat ce ai vrea, să-ţi crească salariul cu 300 de lei sau să ai 300 de kilometri de autostradă? Asta e adevărata întrebare".

Valentin Lazea apreciază că România nu a reuşit să se apropie de structura existentă în statele zonei euro, mai mult, nici măcar a cea a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care în anii 2014-2015, când era aproape de atingerea statutului de exportator net, s-a ales varianta creşterii economice bazate pe consum, în dauna celei având la bază exporturile.

Valentin Lazea consideră că ţara noastră este mai vulnerabilă acum la o eventuală criză externă, deoarece spre deosebire de majoritatea statelor emergente, nu a învăţat să se pregătească în perioada de creştere economică, adică să menţină deficitul bugetar la un nivel redus şi să înregistreze surplus de cont curent şi asta în condiţiile în care majoritatea analiştilor consideră că la nivel global s-a ajuns în faza de maxim a ciclului economic, iar probabilitatea ca în perioada următoare să se intre într-o fază de recesiune, este considerată ridicată.