România doreşte să rămână principalul partener comercial al Republicii Moldova

România a devenit principalul investitor, dar şi principalul partener economic al Republicii Moldova. Miniştrii economiei din cele două ţări au încheiat acum un memorandum cu peste 25 de puncte, care include acţiuni comune în domeniul economic, de la transport, domeniul vamal până la interconectare.

Documentul a fost semnat la Bucureşti pe parcursul celei de a XII-a reuniune a Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova şi oferă toată infrastructura de care este nevoie pentru ca mediul de afaceri să se dezvolte şi să poată creşte valoarea schimburilor comerciale. Aflăm mai multe de la invitatul "Apelului matinal" ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea.

Care sunt coordonatele acestui document? Care ar fi acum priorităţile în relaţiile bilaterale?

Ne propunem să menţinem această poziţie de principal partener comercial al Republicii Moldova. Ştiţi este o veche vorbă care spune că prieteniile bune sunt ţinute de afaceri bune. Şi această dimensiune a relaţiei economice arată interconectarea dintre economiile noastre. Avem 3,4 miliarde de dolari schimburi comerciale, din care 2,2 miliarde sub exporturi româneşti pe piaţa Republicii Moldova. Avem investiţii în Republica Moldova, peste 780 de milioane de dolari, suntem primii investitori ca statut atât diversiţii directe, cât şi investiţii în capital. Peste 1.600 de companii româneşti sunt prezente în Republica Moldova şi există o asociaţie puternică a investitorilor români în Republica Moldova, pe care o încurajăm şi o să sprijinim şi de fiecare dată când ne întâlnim cu ei, fie aici, la Bucureşti, fie la Chişinău.

Dar în ce domenii se concentrează investiţiile?

Foarte multe domenii, variate. În Republica Moldova, de la confecţii până la industria farmaceutică. Sunt nume mari, sunt companii diverse, companii care fac comerţ, companii care lucrează în tehnologie. Am vizitat ultima oară când am fost la Chişinău o sucursală a unei companii de soft din Cluj, Arobs, extraordinară. Deci merg până la înaltă tehnologie. Domeniile sunt foarte variate, pentru că este un potenţial al pieţei Republicii Moldova, iar companiile româneşti sunt prezente în aproape toate domeniile de activitate.

Cât de uşor pot fi exportate sau importate acum mărfurile între cele două ţări în actualul context regional? Traficul auto, de exemplu, transporturile pot fi fluidizate?

Lucrurile acestea se întâmplă, au fost deschise puncte vamale noi. Şi în ceea ce au spus colegii de la Ministerul Transporturilor ieri, cu ocazia Comisiei interguvernamentale, sunt astăzi în lucru, în diverse faze, de la proiectare până la licitaţie şi execuţie, alte patru poduri noi. Sunt interconectări importante care vor face ca această relaţie comercială cu Republica Moldova să se desfăşoare din ce în ce mai uşor. Este un efort care nu a început astăzi, el vine din ultimii ani de a deschide cât mai multe puncte de trecere de frontieră şi a fluidiza traficul cu Republica Moldova, atât zona de relaţie directă, cât şi partea de tranzit a produselor care, la rândul lor, tranzitează Republica Moldova. Şi, din această perspectivă, lucrurile s-au fluidizat foarte tare în ultima vreme. Sigur că există un parcurs european al Republicii Moldova. Şi, din această perspectivă, eforturile noastre, atât la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cât şi celelalte instituţii ale statului român, este de a împărtăşi din experienţa noastră în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, astfel încât lucrurile, care pentru noi poate au fost mai dificile în acel moment, să devină mai uşoare pentru ei, să înveţe din experienţa noastră. Şi este o chestiune pe care o apreciază foarte mult la nivel de guvern, dar şi la nivel de expert, de om care lucrează efectiv în aceste domenii. Schimburile acestea sunt foarte intense în ultima vreme, de la nivelul Parlamentului, până la oricare dintre instituţiile din România.

Înţeleg că oamenii de afaceri români care au investit în Republica Moldova au ridicat problema unui sistem de garanţii pentru aceia care doresc să investească mai mult. Există soluţii?

Există soluţii, discutăm astfel de lucruri, inclusiv cu potenţiali garantori, la rândul lor, sau încercăm să creăm un astfel de produs atât pentru Republica Moldova, de ce nu, pe viitor pentru partea de reconstrucţie a Ucrainei. Sunt astfel de discuţii cu instituţii financiare europene şi instituţii financiare mondiale. Am lansat această idee noi, România, prim-ministrul, de a reuşi să găsim şi să identificăm partea aceasta de garantare a unui risc, pentru că atunci capitalul privat va veni către aceste zone ale Europei, către Republica Moldova, ulterior către Ucraina, şi un sistem de garantare, un sistem de asigurări de limitare, dacă vreţi, a riscurilor, poate să facă ca acest capital privat să fie prezent într-o valoare mare pe aceste pieţe. Din această perspectivă, suntem în discuţii avansate de a consolida infrastructura financiară a Republicii Moldova. Bursa de Valori de la Bucureşti sunt într-un dialog cu Guvernul Republicii Moldova, cu colegul şi prietenul meu, viceprim-ministrul Dumitru Alaiva, cu Bursa de Mărfuri - va începe să devină operaţională în Republica Moldova probabil că într-un timp foarte scurt, în tot cazul în cursul acestui an - astfel încât infrastructura aceasta, atât financiară, cât şi de business, să poată fi funcţională. Există această posibilitate pentru întreprinderile mici şi mijlocii, spre exemplu, de a se finanţa pe piaţa secundară AeRO. Dacă vin şi sunt prezenţi la Bursa de Valori Bucureşti, Bursa de Valori Bucureşti se întăreşte, primeşte lichiditate şi devine mai ofertantă, devine un pol, într-adevăr, un instrument foarte util atât pentru companiile mari, cât şi pentru companiile mici din România şi din Republica Moldova. Deci este o situaţie de câştig-câştig.

Aşadar, pentru perioada următoare aţi primit solicitări de sprijin din partea autorităţilor de la Chişinău.

Este vorba despre o colaborare intensă de la nivelul de experienţă pe care o avem de a împărtăşi aceste lecţii de bună practică, pe care noi le-am învăţat în timp, cu bunele şi cu relele, atunci când încerci să faci un lucru bun, nu toate îţi ies perfect din prima. Încercăm să transmitem această experienţă pe care o avem către colegii noştri din Republica Moldova, astfel încât parcursul lor european să fie cât mai uşor.
Vă mulţumim pentru toate aceste precizări şi pentru prezenţa pe frecvenţele Radio România Actualităţi. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Ştefan Radu Oprea.