România, criticată pentru lipsa de progres în incriminarea corupţiei

Un raport al unui organism aparţinând Consiliului Europei a criticat România pentru că nu a realizat nici un progres legat de incriminarea corupţiei.

Aşa-numitul "Grup de state împotriva corupţiei din Consiliul Europei" se declară îngrijorat de o nouă derogare emisă, privind donaţiile în bunuri imobiliare pentru susţinerea financiară a partidelor politice.

Raportul publicat ieri recomandă să se incrimineze corupţia activă şi pasivă în sectorul public, precum şi traficul de influenţă, astfel încât să se acopere toate actele sau misiunile comise în exercitarea poziţiei de către un funcţionar public, indiferent dacă sunt sau nu în sfera de competenţă a acestuia.

Această recomandare a grupului statelor împotriva corupţiei GRECO al Consiliului Europei a fost considerat drept neimplementată.

Raportul consideră că noua formulare a acestui articol din noul Cod Penal nu constituie o îmbunătăţire, comparativ cu prevederile anterioare şi că aplicabilitatea altor texte este irelevantă pentru scopurile acestei recomandări.

Din contră, poate contribui la complicarea suplimentară a aspectelor în discuţie.

Autorităţile române nu fac referire la vreo evoluţie recentă.

Referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie în sectorul privat, inclusiv în noul Cod Penal, care acoperă persoana care ia mită, gama întreagă a persoanelor care lucrează în orice capacitate pentru entităţi din sectorul privat, indiferent dacă sunt sau nu persoane juridice, GRECO reaminteşte că această recomandare a fost considerată drept neimplementată.

România a implementat practic 12 din cele 20 de recomandări ale raportului precedent din primăvară, 6 rămân implementate parţial şi 2 nu au fost implementate deloc.

Raportul spune că România nu a realizat progrese privind incriminarea corupţiei şi că nu s-a angajat în vreun fel să aplice recomandările făcute în ultimul său raport.

Legat de transparenţa finanţării partidelor politice, GRECO salută adoptarea în luna mai a acestui an a unei noi legislaţii, aceasta arată că România a luat măsuri adecvate pentru ca informaţiile legate de finanţările politice să fie prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă, organismul responsabil cu supravegherea partidelor politice.

GRECO salută faptul că prin aceste noi legi li s-au conferit acestei autorităţi puteri de a denunţa eventualele încălcări ale finanţării formaţiunilor politice şi ale campaniei electorale.

Raportul solicită însă autorităţilor române clarificarea modului în care activitatea financiară a diverselor tipuri de structuri legate de partidele politice este contabilizată în conturile acestora, dar şi examinarea modalităţilor de creştere a transparenţei contribuţiilor terţelor părţi şi anume entităţi separate, grupuri de interese către formaţiunile politice şi candidaţi.

De asemenea, este necesar ca România să se asigure că rezumatele anuale ale informaţiilor vor fi publicate oficial.

Există o tendinţă a legislaţiei române de a fi inutil de complexe, "Grupul statelor împotriva corupţiei din cadrul Consiliului Europei" se declară îngrijorat de o nouă derogare emisă privind donaţiile în bunuri imobiliare pentru susţinerea financiară a partidelor politice şi cere de urgenţă României să ia în considerare această prevedere.