România cere explicaţii Ungariei despre "Ţinutul secuiesc"

România cere explicaţii Ungariei cu privire la găzduirea "aşa-zisei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc" în Casa Regiunilor Maghiare de la Bruxelles.

Convocat marţi la sediul Ministerului de Externe, ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost informat, potrivit unui comunicat, că în spiritul relaţiei de parteneriat strategic dintre cele două ţări, România se aşteaptă ca la evenimentul de lansare să nu fie prezent vreun oficial ungar.

La Parlamentul European este programată marţi seară o recepţie dedicată deschiderii reprezentanţei Ţinutului Secuiesc.

Regiunile celor 27 de state membre sunt reprezentate la nivel european de Comitetul Regiunilor, o instituţie europeană finanţată din bugetul Uniunii.

Delegaţiile naţionale sunt numite de guvernele statelor membre, însă la nivel local, reprezentanţii trebuie să fie aleşi.

Comitetul Regiunilor nu apără interesul specific al unei regiuni şi nici nu are la dispoziţie instrumente financiare.

Rolul acestuia este unul consultativ, adunările generale adoptând opinii referitoare la o politică sau alta a Uniunii Europene.

Un exemplu ar fi Strategia Dunării sau cea pentru integrarea romilor.

Pe de altă parte, la Bruxelles există reprezentanţi ale unor regiuni din statele membre care urmăresc strict interesul regiunii respective.

Una dintre cele mai active reprezentanţe de acest gen este Baden-Wurttemberg.

Pe pagina de Internet a regiunii italiene Emilia-Romagna se menţionează că aceasta funcţionează sub autoritatea preşedinţiei guvernului regional.

Toate aceste regiuni au în statele membre un statut recunoscut: Germania are 15 landuri, Olanda - 12 provincii, peste 20 de regiuni în Franţa.

Conform Tratatului de aderare, România este împărţită în 8 regiuni: sud-est, Bucureşti-Ilfov, sud-Muntenia, sud-vest Oltenia, vest - nord-vest, nord-est şi centru.

Finanţarea regiunilor este asigurată din bani naţionali şi nu din bugetul Uniunii Europene.