România ar trebui "să crească rata de reciclare cu 4% anual"

Date prezentate luna trecută de Agenţia Europeană pentru mediu menţionează România şi Bulgaria ca fiind ţările cu cea mai mică rată de reciclare a aşa-numitor deşeuri municipale.

Este vorba despre toate tipurile de deşeuri generate de gospodării sau firme şi care sunt colectate de autorităţile locale.

Pentru a respecta ţintele europene stabilite pentru 2020, cele două state ar trebui să crească în fiecare an rata de reciclare cu 4 la sută.

Potrivit unui raport despre modul în care statele membre îşi gestionează deşeurile municipale, România stătea foarte prost vara trecută la 11 din cele 18 criterii luate în considerare.

România are multe de făcut în privinţa deşeurilor

România nu a primit nici un punct pentru măsuri precum impunerea unor restricţii sau interdicţii pentru depozitare deşeurile municipale în gropi de gunoi, aplicarea sistemului plată în funcţie de deşeurile generate, aşa numitul "pay as you throw" sau pentru atingerea ţintelor referitoare la deşeurile biodegradabile.

Prezentă la deschiderea expoziţiei internaţionale de tehnologii şi echipamente de protecţie a mediului, ministrul Rovana Plumb a admis că în chestiunea deşeurilor menajere, Romania are înca multe lucruri de facut , dar a arătat ea nu are în vederea sancţionarea populaţiei, ci stimularea reciclării prin recompense.

"Nu avem, deocamdată, sancţiuni, şi nici nu vom ajunge la aceste sancţiuni pentru că suntem capabili împreună, atât la nivel guvernamental, cât şi societatea civilă, cât şi companiile şi toţi cei care participă în acest sistem integrat de management al deşeurilor, să asigurăm atingerea ţintelor, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat.

Este regretabil faptul că în opt ani de zile procesul a mers foarte lent, în momentul de faţă la nivelul programului operaţional sectorial mediu avem doar 20 de contracte semnate pe noua directivă în ceea ce priveşte managementul integrat al deşeurilor, dar vom continua cu maximă eficienţă şi viteză", a spus Rovana Plumb.

Infrastructură pentru colectarea deşeurilor

Potrivit redactorului Radio România, Oana Rusu, un alt obiectiv e realizarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deseurilor din plastic, aluminiu şi carton în apopierea gospodariilor.

Acest sistem e aplicat în general în marile oraşe, dar lipseşte în mediul rural, de exemplu.

Studiile europene arată că în fiecare an, fiecare cetăţean european generează peste 500 de kilograme de deşeuri municipale.

O treime dintre acestea ajung direct în depozitele de deşeuri.

Important e ce fac ţările membre cu aceste deşeuri.

Unele dintre ele reciclează până la 60%, iar potrivit Comisiei Europene, aplicarea integrală a legislaţiei europene privind deşeurile ar putea genera economii de 72 de miliarde de euro pe an.

Cifra de afaceri anuală în sectorul gestionării şi reciclării ar creşte cu peste 40 de miliarde de euro şi ar fi create mai mult de 400 de mii de noi locuri de muncă până în 2020.

99% dintre deşeurile din România, depozitate la groapa de gunoi

Cele mai recente date prezentate de oficiul de statistica al uniunii europene, Eurostat, la începutul lunii trecute arată că în 2011, în România au fost generate 365 de kilograme de deşeuri municipale pe persoană.

99% din deşeurile produse au fost depozitate în gropi de gunoi, cel mai ridicat procent între statele membre şi doar un singur procent a fost reprezentat de deşeuri reciclate.

România se afla printre ţările care nu refolosea deloc deşeurile alimentare drept ingrăşământ.

În privinţa deşeurilor bio-degradabile - acestea reprezintă in europa o treime din ce se aruncă din gospodării- aproape 90 de milioane de tone pe an.

Deşi e o sursă importantă ca îngrăşământ sau chiar generatoare de energie peste 40% din această cantitate ajunge în gropi de gunoi.

Se estimează că o treime din ţinta stabilită de comisia europeana pentru 2020 în privinţa energiei regenerabile ar putea proveni din bio-gas produs din deşeuri bio-degradabile.

Cea mai bună situaţie în privinţa gestionării deşeurilor municipale se înregistrează în prezent în Austia, Danemarca, Olanda, Suedia şi Belgia, ţară care acum doi ani intra alături de România într-o procedură de sancţionare din cauza neaplicării la acea dată a directivei privind deşeurile.