România ”ar putea pierde între 2,6 și 3,4 miliarde de euro, fonduri UE”

Redactor: Vorbim despre fondurile europene, doamnă comisar Corina Creţu. Întrebarea este care este stadiul absorbţiei fondurilor europene, din punctul de vedere al României?

Corina Creţu: În ceea ce priveşter perioada de programare 2007-2014 care, încă, nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de pierdere între 2,6-3,4 miliarde de euro care probabil vor fi dezangajate.

S-au creat foarte multe locuri de muncă - peste 14.000 de locuri de muncă în ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate.

Peste 2.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.

Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri.

Aş vrea să adaug şi instituţiile de sănătate, educaţie şi sociale care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

Eu crec că, din perioada de programare anterioară, trebuie ca toate ţările să înveţe, dar, mai ales, cele care au avut întârzieri printre care şi România, să înveţe lecţiile trecutului /.../ de început, cu multe slăbiciuni.

Cred că este momentul şi vreau să fac un apel public de a încuraja autoriăţile române să grăbească pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiari.

Redactor: Cât de mare este riscul pierderii acestor trei miliarde de euro pentru România şi ce putem face ca să evităm totuşi această pierdere foarte mare?

Corina Creţu: În primul rând, cred că ar trebui grăbit procesul de autentificare a unor proiecte care pot fi plătite şi, pe de altă parte, sigur că este cumva un risc inevitabil de a avea aceste pierderi.

Deci minim 2,6 miliarde de euro se vor pierde din cauza întârzierilor.

Redactor: Deci, cel puţin 2,6 miliarde de euro se vor pierde clar?

Corina Creţu: Din cele 19,7 miliarde alocate României în perioada 2007-2014.

Depinde şi de ceea ce vor certifica autorităţile române.

Constatările Curţii Naţionale de Audit ale Curţii de Conturi sunt importante, dar suma estimată este între cele două cifre - 2,6 miliarde şi 3,4 miliarde.

Redactor: În ce perioadă credeţi că s-au înregistrat cele mai mari întârzieri?

Corina Creţu: Este bine ştiut că în perioada 2007-2011, România nu a reuşit să absoarbă decât 4%.

Sigur, după aceea s-a creat acel Minister al Fondurilor Europene care a avut un rol important.

În perioada 2011-2015 cred că s-au făcut prograse importante.

Observăm, în 2015, practic, din alocările din 2015 nu s-a pierdut niciun ban din fonduri europene dar observăm această stagnare în pregătirea noilor proiecte pentru noua perioadă de programare, care ia ceasta începe cu întârzire, şi din motive obiective, din cauză că regulamentele au fost adoptate destul de târziu de către Parlamentul European şi de către Consiliu dar, tocmai de aceea, faptul că în următorii şapte ani România va beneficia de peste 22 de miliarde de euro, ar trebui să determine autorităţile române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele.

În primul rând trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare, pentru că practic Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea acestor instituţii de management.

Redactor: Un ministru şi-a dat demisia din cauza acestor întârzieri, din cauza acestor pierderi de fonduri.

Ce ar trebui să facă un nou ministru sau e suficient să numim un nou ministru ca să ajungem în pas cu solicitările?

Coina Creţu: Noi, ca şi Comisie Europeană, suntem în dialog şi în colaborare constantă cu autorităţile române.

Am fost într-o colaborare şi cu doamna Răducu, îi mulumesc pentru ceeace a făcut. Indiferent de componenţa unui guvern sau a altuia noi suntem aici la Bruxelles pentru a ajuta, pentru a consilia politica regională, şi pe mine mă interesează personal interesul cetăţeanului european.

Pentru noi este important ca autorităţile române să rămână determinate şi angajate, să ducă la îndeplinire ceea ce şi-a asumat România prin Acordul de parteneriat în aşa fel încât să beneficieze la maxim de fondurile europene şi cetăţenii, oamenii să aibă un beneficiu direct în viaţa lor de zi cu zi.