România ar fi deja în uşoară recesiune

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amânuntul a crescut în primele cinci luni ale anului, dar creşterea este mai mică decât anul trecut. Tot în primele cinci luni a crescut şi rata şomajului, ceea ce îi face pe analiştii economici să considere că România este deja în uşoară recesiune.

Redactorul RRA, Iulian Olescu, a realizat o sinteză pe această temă:

Indicatorul care reflectă cel mai fidel evoluţia consumului, respectiv volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a înregistrat o quasi-stagnare în mai faţă de luna precedente pe seria brută. Însă, după ce se introduc în calcul elementele ce ţin de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, vorbim de fapt de o scădere cu 0,5 puncte procentuale, conform datelor statistice publicate astăzi. În primele cinci luni din 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de aceeaşi perioadă din 2024, atât ca serie brută cu 2,6%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5 procente - cifre situate însă departe de cele înregistrate anul trecut.

Analistul financiar Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, sublinează că, în opinia sa, aceste date arată că România este deja într-o recesiune uşoară: Dacă comparăm, anul trecut, consumul a crescut undeva cu 8% pe întreg anul. Acum vedem clar această decelerare a consumului. Iarăşi, mai trebuie să ne uităm la datele pe şomaj. Şomajul a crescut de la undeva la 5,2% la 5,8% în prezent. Deci, vedem, creşte şomajul, consumul s-a domolit şi vor veni taxe noi. Aceste taxe noi cu siguranţă vor avea un efect negativ asupra consumului, cumulat şi cu şomajul, opinia mea este că deja suntem în recesiune. Recesiunea a început chiar în trimestrul I al acestui an.

În condiţiile aplicării măsurilor cuprinse în pachetul dedicat consolidării fiscale, se pare că nici investiţiile nu vor evolua prea bine în acest an, pentru că va trebui făcută o analiză, în urma căreia să fie selectate numai cele care pot fi finanţate prin fonduri europene sau care chiar aduc o valoare adăugată, ce justifică utilizarea fondurilor publice autohtone, consideră Adrian Codirlaşu.