România „a reușit să aducă în afara Afganistanului 156 de cetățeni afgani”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 septembrie, ora 8:30) - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Reuniunea anuală a diplomației române - organizată de mâine, conform tradiției, în preajma Zilei Diplomației Române, care este pe 1 septembrie - îi reunește în format hibrid pe șefii misiunilor românești, dar și invitați străini de marcă. Tema ediției din acest an este acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României.

Cătălin Cîrnu: Și ținând cont de prioritățile politice externe a României, de evoluțiile globale și regionale, la reuniune vor fi stabilite acțiunile concrete legate de rolul diplomației românești în lumea încă afectată de pandemie, cu amenințări tradiționale și mai puțin tradiționale, în care devine esențială reziliența, adică rezistența la vulnerabilități de toate tipurile, inclusiv rezistența democrației.

Daniela Petrican: Este vorba și despre o lume în care trupele occidentale s-au retras din Afganistan. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Domnule ministru, cunoaștem multe amănunte întâmplate în ultima perioadă. Celula de criză interinstituțională pe care o coordonați s-a implicat în evacuarea unor cetățeni afgani esențiali pentru România și anume: colaboratori ai trupelor române în teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți cu bursă în România, magistrați, jurnaliști și alte categorii vulnerabile. Această operațiune, această acțiune va continua?
Bogdan Aurescu: Da, practic, celula de criză interinstituțională pe care am activat-o încă pe 13 august și pe care am coordonat-o cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului Român de Informații, a reușit, în primul rând, repatrierea - reamintesc aici - a 49 de cetățeni români. A fost un succes foarte important al nostru, pentru că am reușit să aducem în țară, practic, toți cetățenii români din Afganistan care doreau să fie evacuați. În momentul de față, nu mai există niciun cetățean român care să se afle în această țară și care să dorească să fie repatriat. Mai sunt opt cetățeni care lucrează fie pentru ONU, fie pentru un ONG internațional, dar care nu vor să se întoarcă în România. Pe de altă parte, așa cum spuneați, până în prezent, celula de criză a reușit să aducă în afara Afganistanului 156 de cetățeni afgani din categoriile pe care le-ați menționat. Și acest lucru s-a petrecut mai cu seamă pe parcursul acestui weekend; vineri am reușit să aducem cinci cetățeni afgani, sâmbătă - 60, în cursul zilei de ieri - încă 80. Cu totul, având în vedere și pe cei pe care i-am mai ajutat în săptămâna trecută, 156 de cetățeni afgani, din care, foarte important de spus, și 53 de copii și adolescenți cu vârste între trei luni și 17 ani. Și spun asta pentru că ați văzut cu toții acele scene incredibile de la aeroportul din Kabul, în care părinții își dau copiii soldaților care păzesc aeroportul pentru a scăpa de acest infern din Afganistan. Noi ne bucurăm că am reușit să aducem, practic, spre Pakistan și, apoi, de acolo spre România. Iată, 53 de copii care se vor bucura de libertate.

Daniela Petrican: Reuniunea diplomației române care, spuneam, va avea loc de mâine are ca temă rolul diplomației române în consolidarea rezilienței țării. Sună foarte tehnic Cum s-ar traduce?
Bogdan Aurescu: Da, poate că, la prima vedere, conceptul ăsta de reziliență este ceva destul de abstract, dar haideți să ne gândim la reacția fiecăruia dintre noi. Fiecare dintre noi, când se găsește într-o situație limită, într-o situație de criză personală neprevăzută, are două opțiuni cel puțin: una este să se blocheze, să se panicheze, să nu mai facă nimic, să abandoneze orice fel de acțiune, iar cealaltă opțiune este dimpotrivă, să încerci să găsești soluții, să te redresezi cât mai repede și să fii mai eficient. Acesta este, până la urmă, conceptul de reziliență aplicat, de data asta, la nivelul societății, la nivelul instituțiilor statului, la nivelul organizațiilor internaţionale din care facem parte. Adica, de fapt, rezistența și capacitatea de a răspunde unei situații de criză, de a te menține funcțional sau chiar dimpotrivă, de a fi și mai eficient atunci când răspunzi la această criză. Și nu e vorba despre acea adrenalină personală pe care o ai atunci când încerci să fii mai eficient personal într-o situație de criză; este vorba pur și simplu de a face ca instituțiile, mecanismele statale să fie, și la nivelul organizațiilor internaționale, să fie mai eficiente, să funcționeze mai bine în beneficiul cetățenilor, în beneficiul statului pentru protejarea valorilor, intereselor și drepturilor cetățenilor și a obiectivelor de politică externă, în cazul nostru al diplomației, în cazul statului român. Asta înseamnă din perspectiva diplomatului român și să te coordonezi mai bine cu partenerii tăi internaționali, cei care sunt din categoria pe care noi o numim în jargonul nostru diplomatic ”like minded”, adică cei care împărtășesc aceleași valori cu noi, care au același obiective cu noi și care ne pot ajuta să trecem mai repede peste momentele de criză, peste momentele acestea de provocări, de riscuri de amenințări. Și atunci, așa cum spuneați dumneavoastră, am încercat să articulăm, să construim reuniunea diplomației române de anul acesta în jurul acestui concept reziliență și să discutăm cu o serie de invitați importanți care sunt reprezentativi pentru preocupările noastre în acest domeniu, care sunt provocările în perioada următoare.
Prin urmare, vom avea în persoană, în format fizic, pe ministrul de externe al Republicii Moldova, colegul și prietenul meu Nicu Popescu, pe ministrul de externe al Greciei, domnul Nikos Dendias, pe secretarul general al Comunităţii Democrațiilor, Thomas Garrett. Noi avem în continuare, până în septembrie anul viitor, președinția acestui for foarte important. De asemenea, în format online va participa ministrul de externe ale Italiei, ministrul de externe al Indiei, de asemenea vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație şi Demografie, ministrul comerțului, turismului și investițiilor din Australia și, nu în ultimul rând, Helga Schmid, secretarul general al OSCE.
Iată o paletă mai largă de invitaţi, care încearcă să acopere toate domeniile de interes pentru noi, fie că vorbim despre Uniunea Europeană, fie că vorbim despre NATO și provocări de securitate sau discutăm despre provocări emergente.

Cătălin Cîrnu: Provocări?
Bogdan Aurescu: Da, provocări emergente, pentru că vorbim şi despre tehnologiile noi, despre tranziţia digitală, despre schimbările climatice, și există și o sesiune dedicată special reformei consulare - pentru că acesta este un domeniu și în același timp un obiectiv prioritar pe care ni l-am asumat încă de la începutul mandatului. Încercăm să facem serviciile consulare mult mai eficente, mult mai apropiate de cetăţean, mult mai prietenoase cu ceea ce îşi doreşte fiecare cetăţean atunci când încearcă la un ghişeu consular să-şi rezolve problemele. De fapt, încercăm să eliminăm cât mai mult prezenţa la ghişeul consular prin digitalizarea serviciilor consulare.

Cătălin Cîrnu: Provocări, situații de criză, soluții, valori și obiective comune - am extras doar câteva cuvinte dintre cele pe care le-ați rostit. Societățile occidentale - pentru că tot vorbeam despre reziliența societăților democratice - s-au dovedit vulnerabile la dezinformarea rusească și cea chinezească, la campaniile antivaccinare ori la atacurile cibernetice ale actorilor de care aminteam. Ce poate face diplomația în astfel de cazuri?
Bogdan Aurescu: Diplomaţia are şi ea, la rândul său, o serie de instrumente pe care le poate folosi. Sigur, e vorba în primul rând despre utilizarea acestor parteneriate despre care aminteam mai devreme, parteneriate cu statele care sunt pe aceeași lungime de undă cu noi în ceea ce privește obiectivele și interesele de politică externă și de securitate. Şi pentru că vorbim despre securitate, ne gândim la securitate în sens larg, nu doar la cea de tip clasic, sau convențional. Şi aici intră și ceea ce aminteaţi mai devreme - cum combatem eficent schimbările climatice. Şi aici aş aminti faptul că recent am lansat rețeaua de misiuni climatice, de ambasadele verzi ale României, care în momentul de față are 18 astfel de misiuni în cadrul său, și vom extinde această această rețea. De asemenea, tot aici vorbim despre securitate cibernetică - și amintesc faptul că România a reușit prin eforturi diplomatice extrem de complexe, anul trecut în decembrie, să obțină sediul centrului cyber al Uniunii Europene la București, și asta este o oportunitate deosebită pentru cooperare şi în continuare cu alte state, nu numai cu state din Uniunea Europeană - deci, şi cu parteneri din alte regiuni. De asemenea, putem să discutăm despre noile tehnologii, este un domeniu care se găseşte tot mai des pe agenda Alianţei Nord-Atlantice şi în contextul noului concept strategic pe care începem să-l negociem în această toamnă - cu siguranţă vom discuta şi despre noile tehnologii. Avem un panel dedicat în cadrul reuniunii pentru aceste teme emergente, după cum ziceam.