Rolul camerelor parlamentare, redefinit prin Constituţie
Potrivit proiectului de revizuire a Constituţiei, Camera Deputaţilor va avea atribuţiuni legislative iar Senatul va rămâne cu domenii ce au legătură cu regiunile.
Articol de Bogdan Isopescu, 04 Februarie 2014, 18:42
Comisia de revizuire a Constituţiei a încheiat dezbaterea proiectului viitoarei legi fundamentale redefinind astăzi rolul celor două camere parlamentare.
În domeniul justiţiei, noua Constituţie ar putea permite folosirea probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului.
Membrii comisiei au renunţat la articolul care permitea procurorilor să dispună interceptarea comunicaţiilor pentru 48 de ore fără avizul unui judecător.
Camera Deputaţilor va avea atribuţiuni în cea mai mare parte a domeniilor legislative, în timp ce Senatul va rămâne cu domenii ce au legătură cu regiunile.
Tot Senatul va rămâne cu atribuţiuni de numire şi control al instituţiilor publice. În schimb, atribuţiuni cu greutate, cum ar fi strategia de securitate naţională, vor reveni ambelor camere în plen reunit.
Cel care propunea această diferenţiere clară a celor două camere era senatorul Ioan Chelaru.
"Am văzut cu toţii materialele trimise de Comisia de la Veneţia. Cred că până la urmă ceea ce facem noi se vrea o adevărată reformă şi a parlamentului, Camera Deputaţilor să primească atribuţii aproape în totalitate de cameră legislativă, aproximativ 90% din domeniu, iar Senatul să primească atribuţii 10% de reglementare în calitate de cameră decizională şi cameră de control şi de numiri", spune Ioan Chelaru.
Minorităţile, "afectate de redefinirea rolului camerelor"
În măsura în care Senatul va deveni o cameră a regiunilor, minorităţile par a avea o problemă, spune senatorul UDMR Mate Andras Levente.
"Dacă se ia în considerare într-adevăr separarea acestor atribuţii ale celor două camere, gândiţi-vă de eliminaţi de exemplu posibilitatea de a lua opinie şi de a declara orice grupului minorităţilor naţionale. UDMR este şi în Senat şi în Cameră", spune Mate Andras Levente.
Rămâne ca modificare valabilă ideea de moţiune de cenzură constructivă, în care o majoritate propune şi un înlocuitor pentru premier, însă a fost eliminat efectul moţiunii simple, în speţă înlocuirea ministrului.
Comisia a revenit al textul iniţial şi în privinţa organizării unui referendum, în sensul în care preşedintele sau 250.000 de cetăţeni nu mai au nevoie de aprobarea parlamentului pentru a-l organiza.
În fine, magistraţii nu se mai numără printre cei obligaţi să se prezinte în faţa unei comisii de anchetă a parlamentului, aşa cum prevedea modificarea de anul trecut, însă aceiaşi magistraţi rămân subiectul tragerii la răspundere materială în cazul unei decizii luate cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
