Riscul de dezastre produse de cutremure

Miercuri s-au împlinit 43 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977.

O amintire de coşmar pentru România, unde sute de oameni şi-au pierdut viaţa şi zeci de clădiri s-au prăbuşit.

Acum, autorităţile vorbesc despre măsuri pentru evitarea proporţiilor unui dezastru ca cel de acum 43 de ani, în timp ce unii experţi atrag atenţia asupra punctelor vulnerabile.

Reporter Ciprian Sasu: "La 4 martie 1977, la ora 21:22, România era zguduită de un cutremur puternic.

Efectele aveau să fie devastatoare.

Aproximativ 1.570 de persoane şi-au pierdut viaţa.

La nivelul întregii ţări au fost peste 11.000 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe au fost avariate grav.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic, pregătirea instituţiilor statului şi a populaţiei pentru a face faţă riscului de dezastre produs de un cutremur şi dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - acestea sunt cele trei paliere pe care trebuie să se intervină în pregătirea ţării, a declarat ieri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, în deschiderea unui simpozion pe această temă.

În paralel, experţii atrag atenţia că numai în capitală, doar 15% dintre clădiri au fost expertizate din punct de vedere al riscului seismic.

Între timp, cercetătorii de la Institutul pentru Fizica Pământului au prezentat ieri un dispozitiv de alertare seismică, ce poate atenţiona posesorul cu aproximativ 25 de secunde înainte ca unda seismică să ajungă la el.

Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului: "Dispozitivul este conectat cu sistemul de alertare seismică de la institut, informaţia se transmite prin internet şi, de exemplu, în cazul unei conducte de gaze, blochează intrarea gazului în apartament."

Acest dispozitiv este conceput în special pentru funizorii de utilizăţi - gaze, apă - sau pentru cei care deţin infrastructuri periculoase, cum ar fi cele nucleare.