Revoluţia din 1989, în emisiunile Radiodifuziunii

21 decembrie 1989, o zi de cotitură în modul în care Radiodifuziunea Română se adresa ascultătorilor, a început cu programul normal pentru acea perioadă, din care nu lipseau referirile la "măreţele ctitorii ale Epocii de Aur" şi mesajele tovarăşului Nicolae Ceauşescu către popor.

În urma precipitării evenimentelor în Bucureşti şi în ţară, emisia a început să fie modificată din mers.

La ora 9.40, pe programul doi, emisiunea "Omagiu anilor socialismului" (foto jos- extras din condica de emisie de la canalul 2) este înlocuită cu un program de muzică simfonică.

Programul de muzică populară, apreciat de cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, a fost înlocuit cu un alt program de cântece.

La ora 12.00, emisiile programelor 1, 2 şi 3 s-au unit pentru a transmite din Piaţa Palatului "mitingul oamenilor muncii".

Transmisia a fost comună cu cea de la Televiziune (foto stânga - control emisie programul 2).

Pe parcursul zilei, emisiunile dedicate "conducătorilor iubiţi" au fost înlocuite cu programe muzicale.

Din cauza cenzurii, realizatorii de pe post nu au putut să spună adevărul despre ce se întâmplă, existând riscul ca regimul Ceauşescu să nu fie răsturnat şi să apară sancţiuni dure sau persecuţii.

Ziua de 22 decembrie a marcat deschiderea Radiodifuziunii Române spre revoluţionari.

Primul buletin informativ al zilei, cel de la ora 6, a prezentat pe larg reuniunea din 21 decembrie a Comitetului Politic Executiv al PCR, şedinţă în care Nicolae Ceauşescu a anunţat mărirea salariului minim, a alocaţiei lunare pentru copii, majorarea pensiei minime şi a celei de urmaş, creşterea ajutorului social şi introducerea indemnizaţiilor de naştere pentru toate femeile (audio).

Din program nu puteau lipsi cântecele patriotice.

Din când în când programele muzicale erau întrerupte de apeluri la calm.

Buletinele informative includeau şi ştiri privind depăşirea producţiei în cadrul "faptelor de muncă închinate înfloririi patriei".

În emisia postului public de radio au început să apară, pe lângă anunţurile venite de la preşedintele de atunci, Nicolae Ceauşescu, şi mesajele care soseau de la revoluţionari.

Radio România a transmis decretul şefului statului privind instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării (foto dreapta - transcrierea programului de emisie).

Pe 22 decembrie revoluţionarii au pătruns în studioul de emisie live, de unde au vorbit plini de speranţă şi entuziasm (foto jos).

Au existat presiuni în Controlul general tehnic, ultima verigă înaintea emiţătorilor, ca emisia să fie întreruptă în toată ţara.

Puşa Roth, realizator la Radio România, a publicat în cartea "Timpul care a învins teama" mărturiile unor angajaţi din Controlul general tehnic, care îşi amintesc presiunile exercitate din partea unor şefi să înlocuiască emisia cu heterodină, un semnal de 100 Hz foarte deranjant.

Cu toate acestea, emisia nu a fost întreruptă iar vocile revoluţionarilor s-au auzit în continuare din cabina 31, fiind unită transmisia tuturor emiţătorilor pe programul Actualităţi.

Revoluţionarii au transmis în numeroase rânduri solicitări către populaţie să vină să apere Radioul, de teama să nu fie atacat de "terorişti".

Totodată, vorbitorii de pe post au făcut în repetate rânduri apel la calm şi raţiune şi le-au cerut militarilor să reintre în cazărmi şi să nu tragă în populaţie, aşa cum ordonaseră superiorii.

Frontul Salvării Naţionale, recent constituit ca organism de conducere a statului, şi-a transmis platforma program şi a anunţat componenţa, sub conducerea lui Ion Iliescu.

Numeroase scrisori de susţinere pentru FSN au început să sosească pe adresa radioului public, de la ascultători dar şi de la aşa numitele Comitete locale democratice constituite în ţară (foto jos - documente din arhiva radio).

În haosul creat pe fondul fricii şi al vidului de putere au început să apară informaţii contradictorii privind acţiunile unor presupuşi terorişti. A apărut chiar un zvon că apa din Timişoara şi Sibiu ar fi fost otrăvită.

Pe acest fond a apărut informaţia că maşina cu care au fugit soţii Ceauşescu ar fi fost văzută în judeţul Dâmboviţa.

Ulterior pe post a apărut informaţia că Nicolae şi Elena Ceauşescu ar fi fost prinşi.

Emisia radioului public şi cea a televiziunii au fost unite în transmiterea mai multor evenimente.

Unul din acestea a fost mitingul miilor de oameni adunaţi la Piaţa Palatului, bucuroşi că au scăpat de regimul totalitar în care au trăit zeci de ani. Celebru rămâne refrenul "Ole, ole, Ceauşescu nu mai e!"

Zilele de revoluţie au adus o schimbare radicală în emisiunile radioului public.

Schimbările nu au fost lipsite de evenimente tragice.

În acele zile s-a tras asupra Radioului, numeroşi redactori au fost răniţi.

Mulţi angajaţi ai radioului public nu au putut pleca acasă zile întregi de teamă să nu fie împuşcaţi.

Mulţi eroi au plătit atunci cu viaţa pentru apărarea Radiodifuziunii Române, devenită Radiodifuziunea Română Liberă (foto, arhiva radio).

Evenimentele au avut ecou în plan internaţional. Revoluţia română a fost transmisă în direct pe canalele de radio şi televiziune din străinătate.

Revoluţia a fost salutată de reprezentanţi ai mai multor state, care au transmis mesaje de felicitare şi şi-au anunţat sprijinul pentru români.

Material realizat cu sprijinul arhivei şi fonotecii Radio România.