Revista presei centrale, 5 martie

EVENIMENTUL ZILEI atrage atenţia asupra unei probleme de viaţă şi de moarte: "calvarul aşteptării unui transplant". Ziarul prezintă cazul unui tânăr din Bihor, care are nevoie urgentă de un de transplant pulmonar. Din cauza birocraţiei, el trece prin experienţe halucinante. „Legea parcă e făcută expres să te împiedice dacă ai nevoie de tratament în afara ţării, nu ştiu să o interpreteze corect, fiecare zice altfel”, spune pacientul. La evaluarea comisiei de specialişti de la Târgu-Mureş a fost încadrat la „urgenţă medicală”.

Dosarul în baza căruia ar putea beneficia de tratament în afara ţării, depus la sfârşitul anului trecut, s-a lovit de o prevedere absurdă: pentru transplant, clinica din Viena unde poate fi operat i-a cerut să vină la consultaţie, însă Direcţia de Sănătate Publică Bihor a refuzat să-i dea bani, pentru că legea nu permite alocări pentru consultaţie. „Dacă nu ai bani pentru a merge la programare, ce faci, mori şi e vina ta”, comentează tânărul. EVENIMENTUL ZILEI a lansat o campanie de strângere de semnături de la cetăţeni pentru schimbarea legii privind tratamentele în străinătate.

"Infrastructura - piedică la intrarea în Schengen" - titrează ROMÂNIA LIBERĂ. Ţara noastră mai are timp până la sfârşitul anului pentru a îndeplini cerinţele acordului pentru aderarea în 2011 la spaţiul Schengen, iar problemele pe care le mai are sunt legate de infrastructură şi de traficul de droguri. Ministrul de Interne, Vasile Blaga a subliniat, ieri, că, presiunea la graniţe va creşte, iar România ar trebui să fie pregatită pentru combaterea infractionalităţii la frontieră. Data-ţintă, 27 martie 2011, stabilită de Executiv pentru intrarea în spaţiul Schengen, ar putea fi amânată dacă nu sunt îndeplinite cerinţele.

Din cotidianul AZI aflăm cum îi vede Isărescu pe români: "săraci şi trişti". "Cred că economia românească îşi revine. Lichiditatea este mai mare, cursul este mult mai stabil, iar dobânzile au scăzut la jumătate într-un an“, a declarat, ieri, guvernatorul BNR. El a arătat că nemulţumirea faţă de finanţarea serviciilor sociale demonstrează că acestea nu sunt bine structurate. În opinia lui Isărescu, problema pensiilor derivă din faptul că România nu are un sistem prin care pensionarii să îşi ia pensia din contribuţiile lor, ci un „sistem de solidaritate“, generaţia care munceşte asigurând pensii pentru cei care ies din câmpul muncii. În plus, guvernatorul nu vede România ieşind din criză fără construcţia de autostrăzi.

Din GÂNDUL puteţi afla cum cetăţeanul Isrărescu, deghizat în Cuza, a fost umilit de funcţionara de la ghişeu. În rolul de "simplu cetăţean", guvernatorul BNR are experienţe traumatizante. Mugur Isărescu povesteşte experienţa trăită, citez: "Le-am întrebat: ce faceţi acolo? Şi mi-au răspuns: Da' ce te interesează pe dumneata? Uite că mă interesează!" a povestit guvernatorul. Experienţa lui Mugur Isărescu în faţa ghişeului aduce în discuţie o problemă de sistem a societăţii româneşti. Relaţia dintre funcţionari şi cetăţeni este una de ură reciprocă: o spun cel mai sec ultimele sondaje. 40 dintr-o sută de români consideră că, dintre bugetari, medicii ar trebui să fie în fruntea grilei de salarizare şi doar un român din 200 le-ar da lefurile cele mai generoase funcţionarilor publici din ministere. Ceva mai bine văzuţi sunt funcţionarii publici din primării.

JURNALUL NAŢIONAL trage un semnal de alarmă: "Palatul Ştirbei, între degradare şi modernizare". Omul de afaceri Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbei, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, doreşte să restaureze integral acest palat şi să-i dea o destinaţie dublă: comercială şi culturală. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor,spune la rândul său: "Nu vrem să punem frână dezvoltării, dar nici să facă ce vor ei. Orice stat trebuie să aibă grijă de patrimoniul lui". Între timp, Palatul Ştirbei se degradează şi se devalorizează, iar, din nefericeire, nu este singura clădire de patrimoniu aflată în această stare.