Revista presei centrale, 31 martie

"Băsescu anunţă FMI că ar mai vrea un împrumut." - titrează GÂNDUL, care atrage atenţia asupra mesajelor pe care le-a transmis directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, ieri, la Bucureşti. El s-a referit la reprezentanţi ai autorităţilor care "merg la televizor" şi dau vina pe FMI pentru măsurile nepopulare luate, deşi Fondul "doar propune, nu impune măsuri". Strauss-Kahn a avertizat că unii români şi-ar putea pierde slujbele în următoarele luni, dar este rolul Guvernului "să rezolve situaţia". Criza nu va fi depăşită până când rata şomajului nu va începe să scadă - a spus directorul FMI. "Ceea ce consumaţi astăzi va fi plătit de generaţiile viitoare", i-a avertizat el pe guvernanţi. "Nu este suficient să vă dăm banii, pentru că, dacă se cheltuiesc pur şi simplu aceşti bani, boala nu va trece: sunt necesare schimbări comportamentale, "politici fiscale mai bine gândite" şi trebuie protejate categoriilor defavorizate ale populaţiei prin măsuri sociale" - a mai spus Dominique Strauss-Kahn.

Prezent în toate ziarele, subiectul privind arestarea lui Cătălin Voicu, primul parlamentar român aflat în această situaţie, este obiectul unei analize intersante în Revisita 22, sub titlul întrebare: "Efectul Voicu: reforma justiţiei?". Subiectul este completat de un interviu cu ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, care afirmă că "suntem într-un punct de cotitură pentru justiţie".

Din ROMÂNIA LIBERĂ citim că "Legea lustraţiei, amânată 20 de ani, este promisă până pe 20 mai". Află în Parlament din iunie 2005, legea prevede ca persoanele care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist să nu poată candida şi să nu poată fi numite, timp de zece ani, pentru o serie de demnităţi şi funcţii publice (de la cele de preşedinte şi parlamentar la cele de primar, prefect, judecător şi procuror).

Un articol cutremurător în EVENIMENTUL ZILEI despre victimele comunismului în Basarabia. "Execuţii în masă, deportări şi expulzări. Acestea au fost atrocităţile regimului sovietic în Basarabia, care a făcut un milion de victime. Este o cifră estimativă, vehiculată cu destulă timiditate încă în mediile intelectuale şi politice de la Chişinău, dar care va căpăta în curând un suport ştiinţific, iar mai apoi unul juridic, prin declararaţia de condamnare a regimului comunist din Moldova de către preşedintele interimar Mihai Ghimpu. La o populaţie de aproximativ două milioane la sfârşitul războiului, se poate spune că, în 67 de ani, jumătate dintre moldoveni au avut practic de suferit din cauza sistemului comunist. Unii au fost deportaţi în Gulag, alţii au fost condamnaţi politic, înfundând închisorile din republică sau fiind expulzaţi în România. Cea mai cumplită soartă au avut-o însă cei executaţi în masă, fără nicio judecată. Urma lor a fost pierdută pe vecie."

Din JURNALUL NAŢIONAL, reţine atenţia un reportaj excepţional despre " diamante culese din noroi". Este vorba despre copii cu minţi sclipitoare descoperiţi în câteva sate uitate de lume din judeţul Iaşi.

În Academia Caţavencu puteţi citi, în pagina 3, cea numită citez: "unora le place jaful" despre citez din nou: "Viaţa, opera şi banii generalului de patru stele Oprea" - este vorba de ministrul apărării. Alte titluri la fel de interesante din acelaşi săptămânal: "Primul interviu mut al lui Istodor cu Elena Udrea", "Cuvântul care e defavorizat", "Războinicii luminii stinse" şi, nu în ultimul rând, "Maneua: trecut, bănet şi viitor".