Revista presei centrale, 29 octombrie

"Eşecul acasă şi la job aruncă tot mai mulţi români în stradă" - titrează Evenimentul Zilei. Numărul celor care cer zilnic o supă caldă sau haine curate a crescut de aproape cinci ori, susţin specialiştii Samusocial, organizaţie care are grijă de persoanele fără adăpost.

Peste 1.000 de cazuri noi de români care au rămas fără un acoperiş deasupra capului au apărut în Capitală în mai puţin de un an.

Ultima statistică a organizaţiei arată că există în jur de 5 mii de oameni fără adăpost în Bucureşti, în timp ce la nivel naţional ar fi cam 15 mii, iar anul viitor se aşteaptă să fie şi mai mulţi.

S-a observat şi "o cerere din ce în ce mai mare pentru baia socială", unde oamenii fără adăpost beneficiază gratuit nu doar de apă caldă, ci şi de produse de îngrijire pentru a se spăla şi de haine curate.

"FMI: Cinci ani şi trecem criza" - titrează Jurnalul Naţional, preluând prognozele experţilor Fondului. Creşterea economică va reveni timid în 2012, când scăpăm de recesiune, dar abia în 2013 am putea ajunge la nivelul pe care economia îl avea în 2008.

Pe evaluatorii de la FMI îi îngrijorează cel mai tare creşterea salariilor bugetarilor, ceea ce face tot mai puţin probabilă revenirea, de la 1 ianuarie 2011, a salariilor la nivelul de dinainte de reducerea cu 25 la sută.

Evenimentul Zilei titrează "Reducerea TVA la alimente pică". La cererea FMI, preşedintele Traian Băsescu ar fi dat asigurări că nu va promulga legea votată de parlament de reducere a TVA la 5 la sută la alimentele de bază şi de neimpozitare a pensiilor mai mici de două mii de lei, pentru că aplicarea acestor măsuri ar crea un gol în buget de 4 miliarde de lei noi.

România liberă propune o analiză în legătură cu cât ne-ar costa să renunţăm să FMI. "Dacă vrea să-şi ia înapoi libertatea economică, România ar trebui să plătească - în plus - dobânzi de 1-2 miliarde euro pe an. Întrebat ce s-ar putea întâmpla dacă nu am semna un nou acord cu FMI, analistul economic Ilie Şerbănescu a răspuns tranşant că „nu suntem în situaţia în care să ne putem permite aşa ceva. "

Fără acordul cu FMI, dobânzile riscă să crească, ceea ce ar putea însemna dublarea costurilor cu plata lor. România ar ajunge în situaţia Greciei, care plăteşte pe dobânzi cât întregul buget pentru educaţie şi poliţie.

Analistul financiar Bogdan Baltazar apreciază, la rândul său, că FMI face ce nu face guvernul. Riscurile ar putea viza şi stabilitatea valutară, accesul pe pieţele internaţionale, credibilitatea în faţa investitorilor - spune şi economistul Aurelian Dochia.

Adevărul caută răspuns la întrebarea "De ce sănătatea nu atrage fonduri europene?" Răspunsul: "pentru că nu beneficiază de un program de finanţare propriu, care să fie gestionat de Ministerul Sănătăţii.

Renovarea spitalelor şi cumpărarea de echipamente medicale ar fi principalele nevoi care aşteaptă ajutor financiar din exterior. Mininistrul Sănătăţii, Cseke Attila, se plânge că instituţia pe care o conduce nu poate accesa fonduri europene decât în calitate de beneficiar, în cadrul unor programe gestionate de alte instituţii.

De aceea, alocarea banilor europeni către Sănătate ar trebui regândită. Ministrul a cerut Uniunii Europene, ca, în structura viitorului buget european, Ministerul Sănătăţii să poată accesa direct fonduri structurale pentru acest domeniu.

Decizia Guvernul de a-şi asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea educaţiei este o temă care nu scapă analizei niciunui ziar.

Astfel, Jurnalul Naţional apreciază, citez că "Puterea a siluit Constituţia şi Regulamentul paralmentar pentru a adopta rapid legea, fără dezbateri şi amendamente".

Evenimentul Zilei laudă noua lege a educaţiei, în care vede, citez: "ore mai puţine, profesori mai bine instruiţi, şcoală de calitate".

"Educaţia, în miezul bătăliei politice! Premierul Boc se pregăteşte pentru a şasea moţiune." - titrează şi România liberă. PSD şi PNL vor ataca din nou Guvernul ca urmare a asumării răspunderii pe Legea educaţiei, demers considerat neconstituţional de cele două partide.

Contestată de sindicate şi aplaudată de societatea civilă, noua Lege a educaţiei aduce modificări de substanţă actualului sistem de învăţământ.