Revista presei centrale, 26 ianuarie

"Bilanţ la minus 30 de garde celsius: zeci de victime, într-o Românie paralizată de ger" - titrează Evenimentul Zilei. Peste 20 de români au murit de frig în ultimele zile, în timp ce zeci de şcoli s-au închis, zeci de trenuri au fost anulate, iar în energia s-a instalat situaţia de urgenţă. În Capitală, zece oameni ai străzii se bat pentru un loc într-un adăpost. Bucureştiul este printre cele mai slab dotate oraşe europene la capitolul „adăposturi” pentru cei fără un acoperiş. Statisticile Samusocial arată că 300 de vagabonzi mor în fie care iarnă, pe străzile oraşului, din cauza frigului.

"România aproape de recordul istoric al frigului." - titrează şi Gândul. Meteorologii explică gerul prin faptul că valul de frig polar a făcut o "buclă" până-n Siberia şi apoi a intrat în România. O astfel de "bucla" se produce foarte rar, ultima dată s-a întâmplat în 1985. Gerul se răsfrânge asupra românilor şi prin facturi mult mai mari la utilităţi, adică încălzire centralizată, gaze şi electricitate. Gândul a calculat: o zi de ger ne costă aproape 11 milioane de euro.

Şi o atenţionarea pe care o face ziarul Adevărul: "Persoanele cu probleme ale circulaţiei periferice şi cele care suferă de boli cronice sunt cele mai afectate de temperaturile scăzute. Afecţiunile cardiace, neurologice, urologice, dar şi cele reumatismale pot fi agravate de valurile de ger. Medicii recomandă limitarea timpului petrecut afară atunci când temperaturile sunt sub 0 grade Celsius. În plus, dacă ieşim din casă trebuie să ne protejăm corpul cu haine şi cu încălţăminte potrivite. Cele mai utile sunt hainele uşoare, suprapuse în straturi, care păstrează mai bine căldura."

Cronica Română întreabă dacă " Ministerul Transporturilor a umflat preţul autostrăzii Comarnic-Braşov. "Autostrada nu va costa, de fapt, 4,8 miliarde euro, ci între 1,3 şi, în cel mai rău caz, 2,1 miliarde euro, însă opinia publică nu este suficient de bine informată despre acest contract tocmai pentru a fi ascunse eventualele prevederi nefavorabile statului sau inexactităţi, arată un raport al Societăţii Academice Române, preluat de ziar.

România Liberă atrage atenţia asupra unei investiţii neglijate "Canalul Siret-Bărăgan". "Vital pentru agricultura romanească din Bărăgan, deoarece ar asigura irigarea a 700.000 de hectare, Canalul este considerat, în continuare o lucrare hidrotehnică, fiind finanţat de la bugetul Apelor Române, şi nu de Ministerul Agriculturii. Canalul este înscris si pe lista "căilor navigabile interioare" elaborată de Ministerul Transporturilor. Cu taote acestea, pentru lucrarile la canalul proiectat înainte de 1989, s-au alocat anul acesta doar 1,9 milioane euro. Dacă ar fi finalizat, transportul de marfuri cu barjele, prin Baragan, între Focşani, Galaţi, Braila şi Bucureşti ar deveni realitate. Însă, în ultimii 20 de ani, nu s-au construit decât puţin peste 5 kilometri din cei aproape 200 preconizaţi. In perioada 1989-1990, pe şantierul canalului lucrau peste 2.000 de constructori, anul trecut s-a lucrat două luni, cu 50 de oameni.

Jurnalul Naţional ne spune istoria Centrului istoric al Capitalei, unde "patru ani de şantier" - rezultatele sunt zero. "În 2006 au început lucrările care trebuiau terminate în 2008. În 2010 situaţia este aproape ca în prima fază. Se va organiza o nouă licitaţie, firma spaniolă Sedesa, devenită imediat românească, a pierdut contractul cu municipalitatea. Până la sfârşitul anului, cea mai veche zonă a oraşului trebuie reabilitată. Greu de crezut având în vedere că nu s-a ales până acum nici măcar firma care va continua lucrările. Dacă lucrurile vor fi amânate în dulcele stil clasic, la sfârşitul anului ne vom "mândri" tot cu cele patru străzi refăcute cu chiu, cu vai."