Revista presei centrale, 24 iunie

Două subiecte ţin prima pagină în ziarele zilei : presa ca "vulnerabilitate" în strategia de apărare a ţării şi modificările la codul fiscal, adoptate miercuri de guvern.

"Strategia Naţională de Apărare împotriva presei", este titlul de deschidere în Jurnalul Naţional.

CSAT decretează mass-media drept ameninţare pentru stat.

În textul strategiei se vorbeşte despre "fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului", formulare pe care Jurnalul Naţional o consideră imprecisă, larg interpretabilă şi care are menirea să introducă frica, teroarea chiar (zice ziarul) în instituţiile de presă.

Evenimentul Zilei: "Băsescu face din moguli ameninţări la siguranţa naţională".

După ce au fost ţinta reproşurilor preşedintelui, clienţii politici din instituţiile statului şi mogulii de presă au fost ridicaţi la rangul de vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale şi introduşi ca atare în Strategia Naţională de Apărare.

Întrebat de ziarul Gândul cam ce campanii de presă au "vulnerabilizat" statul, un consilier prezidenţial răspunde: "Cum credeţi dvs. că se uita NATO la o ţară în care se spunea că fratele preşedintelui face trafic cu armament?"

Adevărul alocă un spaţiu important unui alt eveniment din agenda internă a zilei care a trecut, modificările la Codul Fiscal adoptate de guvern.

Modificări, adică introducerea unor taxe şi impozite mai mari. Principalii contribuabili afectaţi - scrie Adevărul - sunt cei care au venituri din activităţi independente, angajaţii care primesc tichete de masă şi tichete cadou.

Tot miercuri, miniştrii trebuiau să vină cu măsurile concrete de reduceri în propriile ministere.

Cei mai mulţi nu au făcut-o, aşa că Adevărul rezumă cele două chestiuni încă din titlu : "Taxe mai mari, ministere la fel de stufoase".

Încheiem cu documentarul din România Liberă intitulat : "Românii prin ochii moldovenilor : de la fraţi la făţarnici".

Spectrul unirii cu România agită constant spiritele în lumea politică de la Chişinău. Ce îşi doresc însă locuitorii Moldovei? Cîţi susţin unirea şi câţi se opun acesteia?

România Liberă notează că doar 10, poate 15% din populaţia Moldovei este favorabilă unirii cu România şi doar 14 procente dintre moldoveni se consideră români.

În schimb, 40% şi-ar dori reconstrucţia URSS, pentru că - spune unul dintre ei : "În întreaga noastră istorie, bogăţia şi dezvoltarea ne-au venit de la ruşi. În timpul românilor eram nişte desculţi, ruşii ne-au civilizat".