Revista presei centrale, 20 mai

"50 de mii de ţepe în Piaţa Victoriei. Cel mai mare miting de după Revoluţie anunţă falimentul regimului" - titrează Jurnalul Naţional pe prima pagină.

Protestul a fost o respingere a măsurilor de extremă auseritate anunţate de putere.

Deşi mulţi se aşteptau la un protest violent, care să transforme Piaţa Victoriei într-o a doua Atena, sindicaliştii şi toţi ceilalţi participanţi la miting au demonstrat că-şi pot striga nemulţumirile şi pot cere demisia Guvernului sau a preşedintelui Băsescu în mod paşnic, scrie ziarul.

Mişcarea sindicală nu se opreşte aici: urmează greva generală pe 31 mai şi alte mitinguri de amploare pe 27 şi 28.

"Emil Boc îşi asumă soluţia extremă: curba de sacrificiu" - titrează Adevărul.

Presat de termenele strânse pe care le-a promis în acordul cu FMI, Guvernul îşi angajează răspunderea pe măsurile de austeritate.

Executivul s-ar putea prezenta în faţa Parlamentului la începutul săptămânii viitoare cu un proiect legislativ.

Acelaşi ziar face o recapitularea a măsurilor prin care suntem obligaţi să strângem cureaua: reducerea cu 25 % a a salariilor pentru toţi angajaţii din sectorul public, reducerea pensiilor cu 15 %, reducerea cu 25 % a indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, impozitarea tichetelor de masă şi a dobânzilor bancare, reducerea numărului de paturi de spital cu aproape zece mii şi închiderea a 150 de spitale.

Drept răspuns, opoziţia este hotărâtă să dea jos guvernarea PDL - UDMR printr-o moţiune de cenzură.

Din România Liberă aflăm că "Statul taie salariile, dar face angajări".

Senatul, Garda de Mediu, Ministerul Agriculturii sunt doar câteva dintre instituţiile publice care organizează în această perioadă concursuri pentru ocuparea posturilor.

La Senat, în lunile mai şi iunie, sunt scoase la concurs 18 posturi: experţi şi consilieri parlamentari, şefi de cabinet şi şoferi.

Luna aceasta, Ministerul Agriculturii a organizat concursuri pentru ocuparea a nu mai puţin de 20 de posturi pentru consilieri şi referenţi şi încă mai are de oferit două posturi de directori generali.

Întrebarea este cum de-a fost posibil, pentru că, potrivit obligaţiilor asumate faţă de FMI, la şapte salariaţi care pleacă, prin concediere sau pensionare, dintr-o instituţie publică centrală, se poate face doar o singură nouă angajare.

Evenimentul Zileicere: "Opriţi naţionalizarea pensiilor".

Guvernul a pus ochii pe banii de viitor ai salariaţilor tineri, în speranţa că ar putea acoperi o parte din golurile bugetului de asigurări sociale, care necesită doar în acest an 500 de milioane de euro.

Statul vrea să ia 2,68 miliarde de lei din buzunarele celor aproape cinci milioane de participanţi la pensia privată obligatorie, în condiţiile în care suntem codaşii Europei la pensii private.

"Fondurile de pensii private ar putea suporta falimentul sistemului public şi să primească doar 0,5% din salariul brut, în loc de 2,5%.

"Guvernul ar sacrifica astfel, definitiv, aproape o zecime din pensia de peste 30 de ani pentru a plăti acum pensii timp de două săptămâni.

"Astfel, cinci milioane de români şi nouă fonduri care administrează active de peste 3 miliarde lei vor fi păgubiţi" - scrie şi România Liberă.

"Banca Centrală susţine pensiile private obligatorii" - titreată Gândul, care arată în continuarea că BNR îl critică pe Vlădescu pentru că vrea să taie pensiile private.

Consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru spune că tăierea de la 2,5% la 0,5% a contribuţiei la pilonul II de pensii ar fi o greşeală.

Administratorii de fonduri susţin că scăderea contribuţiei ar însemna o pensie cu 30% mai mică peste 30 de ani.

Tot în Gândul citim că "Leul a înregistrat cel mai prost curs faţă de dolarul american din 2003. Fără cotaţia BNR şi euro ar fi ajuns la 4,3 lei".