Revista presei centrale, 2 martie

Încheiată în urmă cu doar o lună, înţelegerea pentru construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov se află deja în atenţia presei, din cauza modificării unor clauze.

"Contractul pentru Autostrada 3, schimbat peste noapte. Statul preia riscurile". România Liberă scrie că actul de concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov, semnat în ianuarie, nu mai seamănă cu oferta depusă de firmele câştigătoare. Nu mai seamănă, în sensul că prevederile din ofertă, favorabile statului, au devenit, în contract, clauze defavorabile. România Liberă întreabă : "Ale cui interese le apără ministrul Berceanu şi directoarea de la autostrăzi şi drumuri naţionale? Ale statului român sau ale consorţiului franco-elen care va face Autostrada 3?"

Până una alta, însă - scrie Gândul - dacă nu primeşte în cel mai scurt timp un miliard de euro (şi singura speranţă în acest sens este o rectificare bugetară), Ministerul Transporturilor nu poate să construiască anul acesta nici un centimentru de autostradă.

Alte subiecte în presa zilei. Evenimentul Zilei îşi deschide ediţia cu "Birocraţia care ucide". Pacienţii pentru care medicina din România nu are soluţii sunt "condamnaţi" şi de procedurile încâlcite prevăzute de ordine absurde. Mai clar - acuză ziarul - până să primească banii pentru a se trata în străinătate, aceşti pacienţi sunt plimbaţi, uneori şi ani întregi, între spitale, direcţii de sănătate şi minister.

Despre un alt fel de birocraţie scrie Jurnalul Naţional, în pagina dedicată "mişcării de rezistenţă". Iadul pe pământ este, în zilele noastre, fiscul. Jurnalul Naţional reconstituie drumul pe care îl are de parcurs contribualilul din momentul în care primeşte, "la domiţil", "scrisorică" de la circumscripţia financiară, cum că are de dat sau de luat bani (niciodată nu e clar). Obstacolele se numesc ghişee care nu se deschid, programări care nu se respectă, calculatoare care cad, funcţionari care... Funcţionari.

Încheiem cu Adevărul; ziarul surprinde astăzi încă un aspect al crizei. Aceasta i-a lovit şi pe oamenii de afaceri de la Marea Neagră. Odată ce au dat piept cu recesiunea, ei au început să-şi vândă proprietăţile. Adică hotelurile. Pe litoral, dacă ai bani, poţi să-ţi cumperi un hotel mai mic, la Constanţa, cu 4 milioane de euro, sau ditamai blocul cu 14 etaje din Mamaia, la 20 de milioane de euro. Atât cer proprietarii, chestiunea e că nu prea se cumpără hotelurile lor, iar experţii imobiliari nu văd să vină vremuri mai bune.