Revista presei centrale, 14 aprilie

ROMÂNIA LIBERĂ ne spune "Cum pierdem 400 milioane euro date gratis de Uniunea Europeană". La zece ani de la semnarea primelor memorandumuri de finanţare, România a cheltuit mai puţin de 60% din fondurile disponibile. Situaţia este paradoxală. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziţie peste un miliard de euro pentru drumuri, căi ferate şi aeroporturi, iar noi nu îi cheltuim. Ministrul Transporturilor se plânge însă că nu există bani pentru a construi tot ceea ce şi-a propus. Cât priveşte vinovaţii de necheltuirea fondurilor, aceştia dau vina pe orice altceva, numai pe ei nu. Cauza ar fi „impedimente în procesul achiziţiilor publice, obstrucţii la exproprieri, frecvenţa mare a reclamaţiilor făcute de constructori".

Băsescu rupe prietenia cu asfaltatorii" - titrează b pe prima pagină. "Nu există patron de firmă de construcţii căruia să nu i se fi propus, la un moment dat, un "aranjament" în afara legii, prin care să câştige o licitaţie sau o contestaţie în instanţă. O spun chiar "regii asfaltului", contactaţi ieri de Gândul, după ce, cu o seară înainte, preşedintele Băsescu spusese, la un post de televiziune, că unii dintre ei "au ajuns să fie lacomi" şi "încearcă prin aranjamente să obţină contracte pe care nu le-au obţinut în licitaţie". Detaliile afacerilor, aşadar, în GÂNDUL.

Cotidianul AZI reia alte declaraţii, făcute în urmă cu două zile, de preşedintele României la o emisiune televizată şi ajunge la concluzia că, citez: "Traian Băsescu e nemulţumit de guvernul şi de partidul său". El s-a declarat nemulţumit de felul în care executivul a făcut restructurarea aparatului bugetar, dar şi de cum procedează în privinţa depolitizării administraţiei. Totodată, preşedintele Băsescu s-a arătat deosebit de critic faţă de noul statul al PDL, adoptat recent, acuzând citez "bolşevizarea partidului".

Sub titlul "Halda groazei", JURNALUL NAŢIONAL prezintă povestea a ceea ce numeşte "Cernobâlul numit Bârzava". Cei trei mii de oameni care locuiesc în aşezarea arădeană trăiesc de ani buni cu frica de radiaţii, şi, implicit, de cancer, frică ale cărei izvoare se află în halda de steril de la o fostă mină de uraniu. În localitate mai sunt doar trei supravieţuitori dintre muncitorii care au lucrat în mină, ceilalţi au murit şi încă de tineri. Iată ce spune unul dintre ei despre soluţia tehnică găsită în 2005 la problema redaiaţiilor, respectiv acoperirea haldei cu material adecvat: "Păi iertaţi-mă, dar ştiţi cum face pisica, după ce-şi face nevoile? Râcâie cu lăbuţa. Aşa au făcut şi ăştia aici. Deci nu s-a rezolvat nimic". Se întocmesc hârtii. Se fac măsurători. Unii spun că e factor de risc de radiaţii, alţii nu. Din Bârzava nu se mai extrage uraniu din 1968. Haldele trebuiau demult să fie acoperite în totalitate şi acolo să fie pădure. Locuitorii trăiesc în teamă pentru ei şi pentru copiii lor, iar în timp ce autorităţile numără hârtiile, ei îşi numără bolile.

Un semnal de alarmă trage EVENIMENTUL ZILEI: "Pădurile pot fi vândute copac cu copac." Proprietarii de păduri dispun de acestea după bunul plac, în baza unei legi care pune în pericol fondul forestier şi poate atrage sancţiuni din partea Uniunii Europene. Concret, actul normativ - iniţiat de 11 parlamentari de toate „culorile” politice şi promulgat de preşedintele Traian Băsescu - modifică Legea fondului forestier, astfel încât şi suprafeţele de pădure mai mici de un hectar vor putea fi nu doar transmise moştenire urmaşilor, dar şi vândute „la metru” - lucru interzis de vechea legislaţie.

ACADEMIA CAŢAVENCU publică, astăzi, sub sloganul "Fă-te rudă cu statul până treci criza" - "Lista rudelor angajate la stat", partea întâi - azi soţiile şi copiii. Şi avem mai multe categorii: jumătate din soţiile de parlamentar lucrează la stat, apoi există o grupare a soţiilor care se descurcă pe plan local, urmează grupul nevestelor care nu servesc funcţii publice, dar fac afaceri cu statul şi, nu în ultimul rând, categoria "dacă le-au luat de neveste, le au luat cu ei la Bucureşti", desigur pe posturi călduţe, în instituţii de stat. Vestea bună este că nu există numai astfel de soţii norocoase, ci şi soţi care s-au scos datorită funcţiei deţinute de soţie.