Revista presei centrale, 11 februarie

GÂNDUL scrie pe prima pagină despre cei 17 supersalariaţi, pe care statul îi plăteşte cu 2 milioane de euro. Acesta este bugetul de salariu pentru 2010 al celor din Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietatea, instituţie la care statul român este acţionar majoritar şi unde, la fiecare schimbare de putere politică, se modifică şi conducerea.

Acum, instituţia este condusă de PDL-istul Ionuţ Popescu. De ieri, au fost numiţi şi fostul ministru al finanţelor, Gheorghe Pogea, dar şi secretarul de stat la acelaţi minister, Graţiela Iordache, sau Lucian Croitoru, fost premier desemnat la sfârşitul anului trecut.

La un calcul simplu, rezultă că fiecare din cei 17 câştigă în jur de 8.000 de euro pe lună. Fostul director general al Fondului Proprietatea, Daniela Lulache, a recunoscut că avea un salariu de 13.000 euro pe lună net, fără sporuri şi bonusuri. Mai mult, cei demişi din fostul consiliu al Fondului, înainte de încheierea mandatului, au primit plăţi compensatorii de peste 500 de mii de euro fiecare.

În timp ce îşi recompensează clienţii politici, guvernul nu ştie de unde să mai scoată bani pentrui a acoperi deficitul bugetar. Aşa că s-a gândit să încaseze TVA pe tranzacţiile imobiliare cu terenuri sau case încheiate în perioada 2006-2008.

Iniţial, ANAF a asigurat că doar firmele vor fi taxate, însă ulterior s-a răzgândit şi a trecut pe lista datornicilor şi 7 mii de persoane fizice. După ce s-au ales cu averile sub sechestru, românii controlaţi de Fisc ameninţă că vor face plângere la CEDO. Detalii despre acest subiect, tot în GÂNDUL.

Din JURNALUL NAŢIONAL vine altă veste proastă: "Împrumutul de la FMI mâncat de baba iarnă". Mai exact, cheltuielile suplimentare aduse de vremea rea ajung la două miliarde de euro, aproape cât tranşele trei şi patru pe care urmează să le primim de la FMI.

Zăpezile şi gerul care s-au abătut asupra României în acest început de an pun în pericol relansarea economiei în trimestrul unu, aşa cum sperau autorităţile.

O anchetă a EVENIEMTULUI ZILEI scoate la iveală faptul că reabilitarea termică a blocurilor se face cităm: "scump, prost şi lent". Cele mai scumpe lucrări sunt cele care sunt achitate de stat şi de Primărie.

Directorul Patronatului din Construcţii declară că "Au câştigat astfel de contracte firmele mari, care au subcontractat altora mai mici, iar lucrurile au scăpat ulterior de sub control.

Din această practică decurg problemele de calitate". În toată ţara, sunt pe lista de aşteptare aproximativ 20 de mii de blocuri, însă primăriile manifestă o lipsă totală de transparenţă în stabilirea ordinii în care vor intra la reabilitare: nu există criterii clare în acest sens, iar asociaţiile de proprietari nu pot afla nici măcar pe ce loc se află.

În Bucureşti, în vecinătatea Palatului Parlamentului, încep în august lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului - aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ. Edificiul de dimensiuni impresionante - 120 de metri înălţime şi o suprafaţă de 38 de mii de metri pătraţi - ne va costa 200 de milioane de euro.

"Constituţia Modovei în chinurile facerii" - subiect abordat de ADEVĂRUL. Reforme precum limba de stat ori trecerea de la raioane la regiuni provoacă disensiuni chiar şi în coaliţia pro-europeană aflată acum la putere la Chişinău. În prezent, limba de stat a Republicii Moldova este „limba moldovenească“.

Parlamentarii încă discută dacă să consfinţească limba română ca limbă de stat sau chestiunea limbii să fie stabilită prin lege organică şi să nu fie menţionată expres în Constituţie.