Revista editorialelor, 28 octombrie

Moţiunea de cenzură este analizată pe larg în toate editorialele din ziarele de astăzi: opoziţia şi puterea, deopotrivă, "încasează" critici din partea jurnaliştilor- comentatori.

Nu ştiu câţi români obişnuiţi fac exerciţiul de a şi citi moţiunile de cenzură înainte de a fi votate. Eu fac asta de ceva vreme - mărturiseşte Liviu Avram în Adevărul - şi pot spune că, din punct de vedere stilistic şi al conţinutului, am rămas în Epoca de Piatră. Oamenii ăştia pur şi simplu nu ştiu să scrie. Nu ştiu să selecteze faptele relevante, nu ştiu să expună argumentele care conving, nu ştiu să le aşeze într-o ordine care să deschidă craniile şi să se înfigă în creiere.

Moţiunea care a picat ieri nu face excepţie - continuă Liviu Avram. De-a lungul celor 14 pagini, există o idee care se repetă de mai multe ori, de fapt o sintagmă: Guvernul Băsescu-Udrea-Boc-Anastase, adică Guvernul B.U.B.A. Le-a plăcut atât de mult această glumă căznită, încât au folosit-o de nenumărate ori.

Şi Sabina Fati consideră, în România Liberă, că opoziţia, dar mai ales social-democraţii nu par să aibă la îndemână nici argumente economice, nici voinţa de a veni la guvernare, de aceea mizează mai degrabă pe o propagandă rudimentară decât pe o strategie inteligentă. Emil Boc e un adversar lejer, fiindcă a fost deja învins de criză şi lăsat de partid să fie călcat în picioare.

Opoziţia, însă, nu câştigă pentru că în România moţiunea de cenzură se negociază în forţă pe ecrane, nu pe bază de argumente, ci sub presiunea moderatorilor enervaţi şi a răcnetelor sindicaliştilor.

În România - mai zice Sabina Fati - moţiunea de cenzură nu pare să mai fie un instrument de reglare a democraţiei, ci o supapă prin care se dă drumul frustrărilor agresive.

Puterea este şi ea, în egală măsură, criticată în editorialele de astăzi dedicate moţiunii. Cristian Tudor Popescu se întreabă, în Gândul: cum să-i crezi pe Boc şi ai săi, oricât de fanatic portocaliu ai fi, când parlamentarii PDL au primit ordinul să nu voteze, motivul fiind teama ştabilor partidului că unii ar vota pentru moţiune? Este culmea grotescă a crizei de încredere care devorează România - consideră Cristian Tudor Popescu: puterea nu mai are încredere în propriii ei soldaţi.

În fine, Radu Tudor afirmă, în Jurnalul Naţional, că indiferent de soarta guvernării Băsescu-Boc şi cea a majorităţii parlamentare PDL-UDMR-UNPR, cea mai mare problemă a României rămâne uriaşa tensiune socială cauzată de lipsa oricărei speranţe de revenire economică.

Proasta guvernare este azi mai amplă ca oricând. Statul român - consideră Radu Tudor - se află într-un conflict păcătos şi foarte dureros cu cetăţenii săi.