Revista editorialelor, 26 mai

"Jefuirea statului de la stânga la dreapta" este titlul editorialului semnat de Ion M. Ioniţă în Adevărul. "Stoarcerea banului public a fost practicată cu succes şi de FSN, şi de PSD, şi de toţi cei care s-au perindat la putere, indiferent cât de „stânga" sau de „dreapta" au fost. Înainte de „statul ticăloşit" al lui Traian Băsescu, un alt preşedinte, Ion Iliescu, a lansat o expresie celebră despre aceeaşi realitate: capitalismul de cumetrie.

În afară de succesul de presă, cele două expresii, iată, nu au avut prea mari urmări. De ce ar trebui ca pensionarul, profesorul sau funcţionarul să fie acum solidari cu jefuitorii din sistem? Şi populaţia care plăteşte la vremuri de criză ce vină are? Singura parte bună a acestei crize este că românul poate învăţa, în sfârşit, că demagogia şi minciuna nu au cum să ţină de foame. Şi că nota de plată o achită întotdeauna singur." - încheie editorialistul.

"Ce faci dacă nu eşti rudă cu partidul?" - este întreabarea la care caută un răspuns Gabriel Bejan, în România Liberă. "Dintr-o dată, i-a lovit grija pentru banul public. Dintr-o dată, au realizat că statul român este prea sărac pentru a plăti salariile a peste un milion de angajaţi. Corect, dar am o singură întrebare: statul român era cumva mai bogat atunci când şi-au angajat nevestele, copiii sau celelalte rubedenii în instituţiile publice?"

După ce dă o groază de exemple despre cum a fost împănată administraţia cu rude şi membri de partid mai mult sau mai puţin competenţi, în toate guvernările din ultimii 20 de ani, editorialistul apreciază că tocmai aceştia vor scăpa de restructurarea anunţată de autorităţi şi vine, în sprijinul acestei idei cu povestea unui prieten care lucrează la departamentul juridic al unei instituţii de stat. "Amicul şi-a estimat foarte realist şansele de a rămâne în instituţie: „Acum suntem zece, dar trebuie să rămânem doar patru. X face parte din partid, Y a venit o dată cu noul director general, Z este nepoata lui cutare. Pe al patrulea post va rămâne, probabil, juristul cu cea mai mare experienţă în instituţie. Deci, e clar, eu trebuie să-mi caut de lucru!".


Florin Negruţiu scrie în Gândul despre "bogaţi îngrăşaţi la pomana statului". "Marii bogaţi ai României sunt de stat, nu de privat. Iar ei nu sunt puţini. În 20 de ani, statul a fost cel mai mare "investitor" în mediul aşa-zis privat. România şi-a creat o specie de patron-asistat, de bogat făcut prin transfuzii masive din banul public în stomacul lui obez. El este în realitate Grasul de care vorbea dl. Băsescu, şi nu corpul de bugetari şi pensionari famelici, cum aiuristic ţipă diverşi "privaţi". - conchide editorialistul.