Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei: Uniunea a devenit un actor geopolitic mai puternic

Aproape 50% dintre români cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje României, procentul lor fiind în creștere față de acum 10 ani, în timp ce 21,9% cred că aderarea nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje. 27,7% consideră că a adus dezavantaje, procentul fiind mai mare decât în urmă cu 10 ani, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda news.ro.

42% dintre români spun însă că prioritatea europarlamentarilor care vor reprezenta România după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie aceea de a lupta ca românii să aibă aceleași drepturi ca restul cetățenilor europeni, pe locul al doilea în topul priorităților situându-se integrarea completă în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre.

La 9 mai este sărbătorită Ziua Europei, ce marchează Declarația Schuman din 1950. Planul istoric a fost o propunere de a plasa producția de cărbune și oțel franceză și vest-germană sub o autoritate unică, devenită ulterior Uniunea Europeană.

9 mai 2024, invitat, la Apel matinal este Excelența Sa doamna Iulia Matei, ambasador, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. Bună dimineața!

Bună dimineața, bună dimineața dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!

Înainte de toate, cred că merită să rememorăm faptele, așa, pe scurt. În ce context a apărut, în urmă cu 74 de ani, declarația ministrului francez de externe, Robert Schuman?

Da, această rememorare cred că merită să o vedem dintr-o dublă perspectivă, nu doar cea istorică evidentă, dar și din perspectiva valorii sale simbolice, pentru că trebuie să ne amintim, mai ales într-un context ca cel actual, care, iată, readuce pe continent un război, faptul că această declarație a propus premisele unei construcții europene de pace și stabilitate în Europa.

Și, din punctul meu de vedere, această valoare simbolică este esențială, pentru că, într-adevăr, dacă este să rememorăm și faptele, cum spuneați, trebuie să ne amintim că la acel moment, respectiv la 9 mai 1950, Europa era încă marcată de consecinele celui de-Al Doilea Război Mondial, de /.../ tensiunilor în contextul /.../, astfel, limitarea unei perspective a unui nou război pe continent, precum și conturarea unei noi arhitecturi de pace erau obiective cât se poate de clare și de lesne de înțeles.

Și, cum ați spus și dumneavoastră în prezentarea anterioară, am plecat de la o comuniune a cărbunelui și oțelului, da? De ce? Nu întâmplător, pentru că erau elementele esențiale în industriile naționale de apărare și erau văzute în mod tradițional și indicatori ai puterilor statale. Și ne-am dus către o construcție care, așa cum știm cu toții, în 1951, a condus, printre cele șase state fondatoare, la semnarea Tratatului de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, organizație care avea să seteze, bineînțeles, premisele pentru constituirea mai târziu a Comunității Economice Europene și a Uniunii Europene pe care o cunoaștem astăzi.

Dar plecând de la un paragraf al Declarației Schuman - "pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință", în ce moment se află acum Uniunea Europeană, lumea în general?

Bun, aș zice că ne aflăm într-un nou punct de cotitură, atât la nivelul Uniunii, cât și în contextul internațional mai larg, pentru că războiul din Ucraina, apoi evoluțiile mai recente din Orientul Mijlociu s-au suprapus pe o serie de alte crize anterioare, care au condus, pe de o parte, la schimbări în dinamica internă de acțiune la nivelul Uniunii Europene, dar și în relaționarea Uniunii la nivel internațional.

Și cred că toate aceste evoluții ne-au făcut, pe de o parte, să conștientizăm și să ne conștientizăm mai bine vulnerabilitățile și minusurile pe care le avem la nivel european, dar și să ne motiveze, de fapt, să lucrăm mult mai coordonat pentru ca Uniunea să fie un actor geopolitic mai puternic, pentru a ne consolida unitatea de acțiune la nivel european și reziliența noastră internă. Și, dacă ne uităm puțin în spate și mai ales în ultimii ani, putem să vedem că am obținut împreună o serie de rezultate pe care probabil le-am fi considerat mult mai greu de atins, dar și imposibile.

Și aici mă gândesc în primul rând la faptul că Uniunea a devenit un actor geopolitic mai puternic. Am dovedit, în primul rând, că suntem un partener de încredere pentru Ucraina, în contextul agresiunii ruse actuale, dar și prin luarea acestor decizii istorice esențiale legate de deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, cu Republica Moldova, am acordat statutul de candidat Georgiei.

Apoi, în aceeași logică de conștientizare mai bună a ceea ce se întâmplă în jurul nostru, toate crizele acestea cred că ne-au făcut să conștientizăm și faptul că este foarte important să ne adaptăm politicile europene, pentru a fi mai bine adaptați în fața crizelor şi pentru a înțelege că acțiunea europeană trebuie să fie cât mai coerentă și unitară.

De fiecare dată când avem parte sau când privim la un război, cum se întâmplă cel din Ucraina, diplomația încearcă să găsească soluția. Acum avem și noi o curiozitate. La nivel european, la Bruxelles, la Strasbourg, cât de greu este pentru pentru diplomația europeană să ajungă la consens?

Consensul cred că este un exercițiu de zi cu zi, aici, la Bruxelles, şi nu aş spune că a fost mai ușor în timpurile trecute și că acum ar fi mai greu. Ceea ce însă ne distinge în perioada actuală este că consensul redă forța noastră politică și a mesajului nostru politic ca uniunea europeană. Deci este cu atât mai valoros în condiții de criză, și mai ales în condițiile în care, cum spuneam mai devreme, ne confruntăm cu agresiunea rusă în Ucraina, să arătăm că Uniunea Europeană acționează unitar, determinat, prin luarea unor decizii împreună și coordonat. Și, de fapt, asta face și forța noastră ca uniune geopolitică și geostrategică.

Uniunea Europeană, care conlucrează cu NATO, în special pe tema războiului din Ucraina. Se pot găsi și alte soluții?

Da. Uniunea Europeană, evident, cooperează cu NATO. De fapt, dacă ar fi să ne întoarcem la prima întrebare legată de rememorarea noastră istorică, aș spune că această conlucrare a fost configurată încă de la începuturile proiectului european, dar, într-adevăr, acum, această conlucrare este fără precedent în contextul războiului din Ucraina; și tocmai anul trecut, în 2023, am și reînnoit o declarație comună de parteneriat strategic UE-NATO.

În plus, după cum bine știm cu toții, încă două state membre UE - Suedia și Finlanda - au devenit recent și state aliate NATO. Acum, dintr-o perspectivă mai pragmatică, eu cred că cooperarea celor două organizații este, de fapt, și un element critic pentru eforturile pe care le derulăm la nivel european în perspectiva securității europene în acest nou context strategic.

Pentru că Uniunea, într-adevăr, își asumă mai multe responsabilități pe palierul de securitate și apărare și toate aceste lucruri sunt făcute în complementaritate cu NATO, și lucrăm la mobilizarea unor instrumente de sprijin pentru sectorul apărării pe dimensiunea industriilor de apărare, apărare cibernetică, creșterea rezilienței. Toate aceste aspecte care sunt importante și la nivelul Alianței Nord-Atlantice.

Anul acesta, peste o lună, mai exact, au loc alegerile europarlamentare. Cu ce mesaj vine Europa către cetățenii săi?

Bun. În primul rând, aș spune că, având în vedere că ne găsim în aceste momente de transformare rapidă la nivel global, cred că cea mai bună șansă pentru statele europene de a influența aceste evoluții este, în primul rând, aceea de a construi o Europă mai puternică.

Şi acesta este primul mesaj: avem nevoie de această Europă mai puternică.

În al doilea rând, trebuie să ne uităm că, în ciuda dificultăților și crizelor cu care ne-am confruntat, Uniunea Europeană a reușit să și livreze. Am avut rezultate foarte bune pe o serie de aspecte care trebuie menționate. Trebuie să vedem și această valoare adăugată a acțiunii noastre la nivel european. Și aici mi-aș permite să fac o legătură directă și cu cetățenii noștri, și mai ales cu cetățenii români, ca să prezentăm mai bine beneficiile statutului nostru de stat membru UE.

Deci, din punctul meu de vedere, aceste alegeri europene sunt clar o oportunitate pentru fiecare dintre noi nu doar de a revizualiza toate aceste avantaje care derivă din apartenenţa noastră la Uniune, dar și pentru a contura, prin ideile pe care le vom discuta, pe care încă le avem în dezbatere, mai avem o lună de zile până la alegeri, pentru a contura acest viitor comun european.