Reprezentant medici de familie: Trecerea de la coasigurat la asigurat, dificilă

Creșterea TVA-ului de la 9% la 11% pentru medicamentele compensate și pentru cele fără prescripție, precum și la 21% pentru suplimentele alimentare, îi afectează deopotrivă pe farmaciști și pe pacienți, crescând costurile pentru ambele părți. Invitatul "Apelului matinal" este medicul Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Domnule doctor, deja au apărut cazuri de pacienți care s-au dus la farmacie cu rețetă de la medicul de familie și au aflat că nu pot primi unele medicamente compensate pentru că s-a depășit plafonul și evident au fost nevoiți să plătească întreaga sumă. Cred că ați auzit de astfel de cazuri, ce soluții există?

Da, a existat într-adevăr, sunt unele situații în cazul unor medicamente care sunt plafonate la o valoare de 330 de lei pe rețetă. Este vorba despre medicamente din lista B, care nu trebuie să depășească pe o lună o valoare mai mare, valoare compensată, la acesta ne referim. Din fericire, guvernul a dat deja un document prin care se majorează acest plafon de la 330, dacă nu mă înșel, la 336, astfel încât să se acopere în întregime aceste intervenții care se referă la TVA și la majorarea prețurilor medicamentelor. Există un gap, o întârziere în ceea ce privește punerea în aplicare. Dar da, fenomenul s-a întâmplat. Din punctul meu de vedere, am avut astfel de situații, am avut pacienți care au mers în farmacie și de unde farmacia m-a întrebat cam care ar fi, să zicem, soluția în această situație. Este o situație delicată, sper să nu se mai întâmple și în cazul altor medicamente sau mai multor medicamente, dar acest fenomen este unul, nu de anvegură, dar există.

Dar spuneați că a crescut plafonul de la 330 la 336, ni se pare foarte puțin.

Sunt perfect de acord. Acest plafon de 330 de lei este de foarte multă vreme. El se aplică pentru acele medicamente care fac parte din lista B, lista B însemnând medicamente care sunt compensate într-un preț de 50% din prețul de referință, într-o valoare de 50% din prețul de referință și care este de aproximativ, cred că, 10-15 ani la această valoare.

Și până la urmă, care ar fi cei mai afectați pacienți? Din ce categorie medicală?

Din toate categoriile, pentru că nu vorbim aici de pacienți pensionari sau pacienți care sunt salariați, pur și simplu orice persoană care are nevoie de medicamente din această listă, vorbim de mecanism compensat, pot fi afectați.

Între timp, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat în urmă cu ceva timp că va fi introdusă validarea prin SMS a serviciilor acordate de medicii de familie sau de către cei din ambulatoriile de specialitate. Cum vi se pare ideea? E fezabilă?

Cred că aici trebuie să ne gândim că în declarațiile publice au existat niște incongruențe, să le spunem, referitoare la termenii folosiți. Din discuțiile... într-adevăr, așa am auzit și eu pe domnul ministru, spunând că va fi vorba de o validare chiar precizând ca la bancă, în care serviciul medical care se prestează într-un cabinet, nu neapărat de medicină de familie, ci și în ambulatoriu de specialitate sau în spital, ar urma să fie validat la plată prin intermediul unui SMS, la care trebuie să răspundă pacientul, adică o dublă validare. Mai departe, în discuțiile purtate și chiar în declarațiile publice făcute de către președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, am înțeles că nu este vorba despre o validare, ci doar de o informare a pacienților în ceea ce privește prestarea serviciului respectiv într-o unitate sanitară, indiferent care ar fi aceea. Iar în cazul în care pacientul, să zicem, nu s-a prezentat, nu are cunoștință de acest lucru, să poată să sesizeze instituțiile abilitate, astfel încât serviciul respectiv să nu poată fi plătit. Deci, repet, este vorba despre o discuție în ceea ce privește termenii folosiți. Până în acest moment, acest mecanism nu a fost încă implementat, ca să vedem un proiect prin care ideea în sine este dusă la îndeplinire, astfel încât să înțelegem pe deplin despre ce proces este vorba. Din punctul nostru de vedere, validarea propriu-zisă, adică această capacitate pe care a trebuit să o aibă sistemul informatic ca plata să se facă doar pentru cei la care pacientul a validat prin SMS, din punctul meu de vedere este nefezabilă, din mai multe raționamente. În primul rând, așa cum am spus, cel care trebuie să facă validarea e sistemul informatic. Știm foarte bine că el pică de foarte multe ori la începutul lunii, e adevărat, nu așa cum a fost la începutul anului sau în anul precedent, dar încă se întâmplă, deci avem destul de multe dificultăți în a valida serviciile medicale, mai ales că trebuie să le validăm online, așa cum ar trebui, cum este standardul. În al doilea rând, gândiți-vă, totuși, că validarea prin SMS trebuie făcută de către orice persoană. Or, eu sunt medic de familie în mediul rural, pacienții mei care vin cu cardul pentru a primi o consultație și, bineînțeles, prescripția aferentă pentru consultația respectivă, nu toți au telefoane, sau dacă au telefoane, pur și simplu nu știu neapărat să le folosească sau dacă primesc un SMS sau o informare, în mod sigur îl vor ignora. Acest lucru, din punctul meu de vedere, este total nefezabil, validarea serviciului. A, informarea sunt perfect de acord cu ea, însă în niciun caz sper să nu se ajungă la validare, pentru că în acel moment vor avea de suferit în special furnizorii de servicii medicale care prestează serviciile respective. Asta va duce la un dezechilibru real în sistem, fapt care va genera foarte multă tensiune.

Apropo de problemele care sunt acum pentru cei coasigurați, da, pentru că am primit deja mesaje, unul dintre ascultători întreabă, ne spune, de fapt, că a fost la farmacie să-și ia medicamentele pentru diabet, compensate 100%, însă a plătit 70 de procente din rețetă. Au fost ceva schimbări?

Nu, nu, nu cred că are legătură cu acest lucru. Așa cum știm, pacienții cu diabet zaharat, chiar dacă vor, să zicem, pierde calitatea de asigurat, acest lucru a fost prorogat până la data de 1 ianuarie, deci încă au același drepturi și cel puțin în luna august au avut același drepturi pe diabet, pe programul național, la fel cum au fost și până la 1 iulie. Probabil că diferența respectivă a fost solicitată având în vedere medicamentele care, după cum spuneam, se compensează 100%, în cazul diabetului, la prețul de referință sau adăugarea unui nou medicament care putea să ducă la o valoare, să zicem, compensată mai mică pe rețeta respectivă.

Dar nu știu, în astfel de situații mă gândesc că nu există riscul ca unii pacienți să renunțe la tratament?

Eu sper ca amplitudinea măsurilor finale să nu ducă la renunțarea la tratament. Asta, într-adevăr, ar fi o mare, mare pierdere și, mai ales, va duce la o destabilizare a evoluției bolii pentru unii bolnavi cronici. Şi aici ne referim în special la pacienții cu boli cardiovasculare, cu boli respiratorii, respectiv cu boli metabolice, dar nu numai. Gândiți-vă că pot fi pacienți care pot să aibă boli - afecțiuni digestive, hepatice, renale ș.a.m.d., care pot fi puse în pericol.

Dvs. lucraţi la firul ierbii, ca să folosim o expresie așa, colocvială. Acum, de când calitatea de coasigurat a fost eliminată, de la 1 august, cei care au fost coasigurați trebuie să plătească 2.430 de lei de an pentru a beneficia de asigurare medicală. V-ați confruntat... nu știu, au venit pacienți de ai dvs. care n-au reușit să se descurce, în condițiile în care trebuie completat acel formular 212? Aminteați mai devreme că unii nu sunt atât de dibace în momentul în care trebuie să completeze pe smartphone câte un formular sau să dea un răspuns.

Fac o precizare foarte importantă. Pierderea calității de asigurat pentru coasigurați, și mă refer la coasigurați, la persoanele care nu realizează venituri și care nu au completat acel formular, se va face începând cu data de 1 septembrie, nu începând cu 1 august.

Da, 1 septembrie, scuze. Suntem pe 28 august, da, mai sunt câteva zile.

Da, exact. Deci în luna august aceste persoane au putut să primească reteta și consultațiile în mod obișnuit. După data de 1 septembrie, într-adevăr, va fi o problemă. Eu estimez că numărul persoanelor coasigurate care se vor asigura real va fi destul de mic, însă vom vedea impactul pe măsură ce acest lucru se întâmplă. Am avut, într-adevăr... Cel mai greu lucru sau cea mai dificilă situaţie a fost confuzia legislativă, pentru că pacienţii respectiv ne întrebau încă din cursul lunii iulie care este procedura, pentru că reglamentările au apărut destul de târziu și la un moment dat au fost chiar confuze vizavi de cine poate să mențină, să raporteze spre ANAF menținerea calității de asigurat. Practic, oamenii au întrebat în repetate rânduri ce pot face mai departe. Ce am constatat eu este că, într-adevăr, un procent de aproape 10-20%, dar fără să am o cifră cât poate de corectă din acest punct de vedere, au reușit să-și documenteze mai departe calitatea de asigurat, însă marea majoritate a coasiguraților nu au reușit să facă acest lucru.

Și credeți că o astfel de situație va duce la aglomerarea camerelor de gardă din spitale?

Nu. De ce spun că nu va duce la aglomerarea camerelor de gardă din spitale? Pentru că vorbim de managementul unor boli cronice în primul rând, dar care se pot decompensa, da, însă acești pacienti beneficiază în continuare de prevederile... de consultaţie gratuită în cabinetul medicului de familie, la fel cum au și această capacitate în camera de gardă, însă nici din camera de gardă, nici din cabinetul medicului de familie nu vor putea să beneficieze de rețetă compensată. Ca atare, doar în cazul unui decompensări, în cazul în care pacientul respectiv nu-și primeşte rețetata pe bolă cronică sau nu ia de data aceasta la liber, pe plată integrală, atunci, da, se poate ajunge la o agravare a stării de fond și mai departe la, să zicem, complicații ale acestei boli.

În România, conform datelor oficiale, sunt aproximativ 650.000 de foști coasigurați care trebuie să plătească acea sumă de 2.430 de lei. Ca o curiozitate, ați avut vreun pacient ucrainean?

Da, am pe listă unul sau doi, cred, pacienți ucraineni, dar nu din categoria celor care sunt refugiați. Pe lista mea sunt doar pacientii care sunt căsătoriți, de cetățenie ucraineană, căsătoriți cu români, și care se încadrează de data aceasta în alte categorii.

Da, pentru că sunt aproximativ 180.000, și ei coasigurați, dar în fine, aici mai sunt multe dete slușit în condițiile în care...

Dacă vă referiți la cetăţenii care beneficiază de pachetul legislativ vizavi de cetățenii din Ucraina care...

Da, cei aproximativ 180 de mii, apropo de...

Nu, nu sunt coasigurați, ei sunt asigurați în continuare.

Sunt asig...?

Exact, nu se încadrează în categoria de coasigurat.

Da, pentru că le plătim noi, nu? Acum, pe românește.

Bineînțeles, este un gest pe care Guvernul României și nu numai Guvernul României, guvernul multor țări l-a făcut pentru o serie de persoane care se află într-o situație delicată.

Delicată este și ultima întrebare, apropo de cazul unui coleg, să zicem, Flavia Groșan, da, și al medicilor care răspândesc informații nefundamentate științific. Acum, mă gândesc la omul de rând. Cum ar putea realiza el când un mesaj este fals și când nu? Și poate, ce ar trebui? Cum s-ar putea interveni? La nivelul Colegiului Medicilor, de exemplu. Acum e cazul doamnei Groșan, dar, în fine, au mai fost și alți medici și alți colegi.

Într-adevăr, aceasta este o problemă care, din păcate, trenează de foarte multă vreme vizavi de atitudinea unor persoane care fac parte din categoria persoanelor medicale, nu neapărat medici, dar la medici, într-adevăr, situația este mult mai gravă, care răspândesc anumite informații, să zicem, care nu sunt adecvate contextului științific și mai ales contextului epidemiologic sau /.../ publică. Sigur că de foarte multe ori dumnealor invocă dreptul de a avea opinie individuală, lucru pe care nu-l contesta absolut nimeni, însă, în momentul în care transmitem aceste informații la nivel public, trebuie să știm că o serie de persoane vor putea să aibă un comportament adaptat sfaturilor noastre, sfat care va putea să genereze la un moment dat, să zicem, agravarea unor boli sau poate chiar decesul. De aceea, responsabilitatea medicului - și acum mă refer la medic - este uriașă. Da, Colegiul Medicilor, cu instrumentele legislative pe care le are în acest moment, trebuie neapărat să desfășoare o anchetă disciplinară, însă, pentru că vorbim de o anchetă disciplinară, care se va solda în final cu o rezoluție, trebuie să parcurgă cât se poate de echidistant și corect acei pași, ca în orice cercetare, astfel încât rezultatul să fie unul cât se poate de corect și adaptat. După cum bine știm, cazul pe care dumneavoastră l-ați citat, colegii mei de la Colegiul Medicilor Bihor s-au autosesizat și au declanșat deja ancheta disciplinară, așteptăm și noi să vedem care vor fi rezultatele în urma administrării acestor probe.

Mulțumim pentru prezența la Apel matinal. Invitatul nostru a fost doctor Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România.